marți, 18 iulie 2017

Un dicționar esențial Blaga





          Zenovie Cârlugea, istoric literar din Târgu Jiu, este – printre altele - autorul a numeroase volume despre viața și opera lui Lucian Blaga. Anul acesta, întreaga preocupare pentru studiul poeziei și filosofiei blagiene a lui Zenovie Cârlugea este încununată de un masiv volum original de peste 500 de pagini: Lucian Blaga – dicționar esențial; oameni din viața lui (Editura Tipo Moldova, 2017, Colecția Opera Omnia). În cuvântul introductiv, autorul își justifică proiectul: „...viața și destinul marelui creator îndeamnă la o cât mai exactă reevaluare a relațiilor sale cu oameni ai vremii sale, geniul lui împlinindu-se, între semeni, doar prin drumul creat prin sufletele și conștiința acestora. Dovezi ale acestei deveniri umane, artistice, filosofice, profesionale există din plin, în biografia lui Lucian Blaga, iar fără apelul la hermeneutica și metafizica alterității, reprimatoare sau benefice, destinul unui om nu se poate manifesta și împlini...
Este impresionantă documentarea lui Z. Cârlugea, bibliografia fiind una extraordinar de întinsă; dar nu e vorba doar de cărți, reviste din biblioteci, dar și de numeroase  arhive cu scrisori, de memorii, de mărturisiri ocazionale. Cu o minuție ieșită din comun, autorul pune în ordine alfabetică oamenii care l-au cunoscut direct sau au avut legături mai strânse sau mai sporadice cu Blaga, de la mari personalități ale vieții culturale până la alții anonimi: de la Felix Aderca și Nicolae Balotă până la Petru Bortoș, de la Constantin Brâncuși și G. Călinescu până la Nichifor Crainic, de la Mircea Eliade și Mahatma Gandhi până la Basil Gruia, de la Gheorghe Grigurcu și Dumitru Micu până la Liviu Rebreanu și Basil Munteanu, de la Ion Negoițescu și Mihail Sadoveanu până la Radu Stanca și I. D. Sîrbu... Fiecare articol cuprinde, în general, o scurtă notă biografică a personalității, eventual titlurile operei, apoi legăturile cu Blaga: directe, scrisori, autografe pe cărți, prietenia, unde e cazul, sau divergențele (v. cazurile Cioran sau Beniuc...), când se impune, fragmente de texte evocatoare... Iată un fragment din multele evocări ale lui Gheorghe Grigurcu: „O ultimă întâlnire cu Blaga am avut în vara anului 1959, la poet acasă. Era o zi de un senin înalt, copleșitor, precum un decor adecvat Poemelor luminii. Blaga era concentrat asupra organizării vieții sale de proaspăt pensionar... Prezenta habitualul său aer calm, netrădând nimic din boala ce avea să-l cuprindă și să-i curme zilele în curând. Am discutat, ca de regulă, despre multe, nu în ultimul rând despre eșecul proiectului meu de a mă stabili în Cluj. N-au avut sorți de izbândă nici recomandările amintite mai înainte pe care mi le-a făcut poetul către Alexandru Jebeleanu de la Orizontul timișorean și către Tudor Vianu (cu care avusesem între timp o întrevedere la Biblioteca Academiei, unde era director), răspunsul fiind nu avem locuri disponibile...”
Sau, mărturia lui Mircea Eliade, după întâlnirea cu Blaga la Berna: „...pentru noi, zilele petrecute la Berna rămân neuitate și am fi într-adevăr fericiți să ne întâlnim mai des în țară. Viața este frumoasă și bună dacă la la 30 de ani pot primi un asemenea dar: prietenia lui Lucian Blaga.” Mai trebuie menționat că dicționarul este bogat ilustrat cu fotografii ale protagoniștilor, cum și că toată ținuta grafică a cărții este de mare este de mare calitate.
            În fond dicționarul acesta poate fi luat și ca o adevărată și completă și originală monografie Blaga, omul, poetul, scriitorul, filosoful fiind reconstituit din trecerea în revistă a personajelor cu care a intrat în contact, a... „oamenilor din viața lui”.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Sedus și abandonat?