Bute - încă trei knock-out-uri; în România

În reprizele alea trei pe care nu le-a mai boxat, că americanul Brinckley - vai de mama lui, vai de arbitrul său compatriot care l-a salvat şi el cât a putut, în două momente decisive - a trecut la onirici, ei bine, în alea trei runduri, Bute i-ar putea face KO, în ordine:
- în repriza a zecea, pe Emil Boc, care nu şi-a ţinut promisiunea de a organiza gala în România;
- în repriza a unsprezecea, pe directorul general al TVR care nu s-a sinchisit să transmită meciul şi tot serviciul său de marketing de căcat. Notă: preşedintele director general al TVR trebuie să plece acasă la mama lui prin presiunea unei liste publice de protest pe care o voi iniţia;
- în repriza a douăsprezecea, pe însuşi Traian Băsescu, tartorul vinovat de toate.

Lucian Bute, cu tot fair play-ul, ar trebui să-i facă mintenaş KO. Nu va fi îmbrăţişat în spirit de fair play ca de Brinckley, sunt sigur, dar poate că ceva vor învăţa totuşi.

Un knock-out ca o lecţie de viaţă

Am urmărit toate meciurile lui Lucian Bute transmise până acum din Canada. Dar azi-dimineaţă în zori am avut cele mai mari emoţii înainte de meciul cu columbianul Zuniga. Acesta era voios, nonşalant, iar Bute mi se părea îngrijorat. Acum înţeleg că era doar concentrat.
După cum se ştie, în repriza a patra Bute l-a făcut knock-out pe adversarul său. Victoria aceasta poate fi luată - fără exagerare - ca o lecţie de viaţă valabilă şi pentru politicieni, scriitori, artişti, oameni de toată mâna...
Bute a venit cu tema învăţată. Ştia că trebuie să boxeze de la distanţă, că trebuie să lovească mai rapid, că nu trebuie să-l lase pe adversar să se apropie, necum să lovească, că trebuie să aibă răbdare cu el, să nu se arunce orbeşte. A ştiut toate acestea, le-a respectat cu maximă rigoare şi rezultatul a venit în 11 minute.
Bute este prototipul omului realizat. N-are nicio treabă cu criza globală. S-a desprins de România unde o familie de ţigani îi fura rezultatele din boxul amator. A trecut oceanul, a muncit cu seriozitate, a dus viaţă sportivă, a ajuns campion mondial şi evoluează acum pe reţete financiare considerabile, de vis. Modestia n-o mai punem, omul o are de acasă şi-i vine bine, ...mănuşă.

Dar de ce e o lecţie de viaţă? Simplu, pentru că dacă şi-ar face fiecare temele la locul lui, n-ar fi nicio criză în lumea asta.