Denisa Bălaj, debut de excepţie la 12 ani

Denisa Maria Bălaj – Refugii (Editura Lumina, 2008). Dintr-o notă biografică aflăm că autoarea este născută în 1996 şi este elevă la liceul din Băile Herculane. Un debut editorial la 12 ani, aşadar! A început să nu mai fie ceva neobişnuit. Neobişnuită mi se pare poezia din această plachetă: matură şi gravă. „Coroana de spini a speranţei”; „în lanţuri tristeţea/îşi bătea cuie în frunte”; „o, tu, muritorule!.../cine va aduce lumină-n viaţa mea/zile de neuitat să aibă?”; „poezia: albastră a mamei lacrimă” – iată numai câteva versuri care nu par nicicum scrise de o fetiţă de 12 ani. În cadrul strâmt al acestei rubrici, să cităm şi acest Poem trist: „să visezi cum încolţeşte în oglindă/tristeţea ta/cum râul tulbură lacrima – trecând//prin memoria oglinzii cineva aleargă/pasărea albă,/sângeră în mine aripa-i frântă/şi trandafirul roşu arde tăcerea clipei, încă”. Dacă asemenea poeme sunt scrise de o fetiţă de 12 ani, între două reprize de joacă cu păpuşa, eu cred că avem de-a face cu un talent ieşit din comun. Dar, destinul său poetic depinde şi de cine o îndrumă.