Cinci cărţi

Prietenul meu filosoful a publicat cu câteva zile în urmă o carte de filosofie, desigur. Dar, editorul i-a dat ca drepturi de autor doar cinci cărţi.
- Ce să fac eu cu cinci cărţi, mi se plânge, voiam să trimit şi eu la critici de filosofie, să scrie despre mine.
Atunci i-am făcut loc la un birou de lângă al meu, i-am pus acolo cinci mii de plicuri timbrate şi, timp de trei zile, a tot trimis cartea lui de filosofie la cinci mii de critici de filosofie din Arad, Avrig, Botoşani, Beleţi-Negreşti, Băicoi, Bicaz, Comăneşti, Curtea de Argeş, Crăcăoani, Craiova, Domneşti-Ilfov, Domneşti-Argeş, Domneşti, Dărăbani, Eşelniţa, Feteşti, Gheorghieni, Galaţi, Huşi, Horezu, Iaşi, Ineu, Ilia, Jimbolia, Limanu, Merişani, Nădlac, Orşova, Ploieşti, Pieleşti, Piteşti, Roman, Suceava, Turnu Severin, Turnu Măgurele, Turnu Roşu, Târgovişte, Uricani, Urlaţi,  Valea Călugărească, Zimnicea...
Şi criticii de filosofie au citit pe săturate şi le-a mai rămas de-au mai dus şi la anticariat.

Lectura de fiecare zi

Ştiu foarte mulţi oameni aşa-numiţi "proşti", adică ne-intelectuali, ne-licenţiaţi în umanioare, care citesc zilnic din Biblie. După cum cunosc mulţi profesori, scriitori şi critici literari care n-o citesc deloc. Ceea ce mi se pare un nonsens: oamenii de carte nu citesc Cartea Cărţilor (în sensul de carte din care izvorăşte toată literatura lumii, ci nu neapărat în cel de cartea cărţilor sfinte)!Aşadar, omul de carte trebuie să se raporteze zilnic la Cartea Cărţilor. E de elementar bun simţ.