Gergely Olosz a demisionat în această seară de 13 octombrie din funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei. Cică, în urma zvonurilor şi speculaţiilor şi atacurilor care afectează instituţia şi chiar economia naţională, fiind vorba de atacuri cu mobiluri ascunse bla-bla-bla! Cât a încasat salariul de 50 000 de euro pe lună şi nu se ştia, totul era OK. Cum s-a aflat de tărăşenie şi lumea s-a revoltat, pe bună dreptate, cum s-a aflat şi că din cei 295 de angajaţi de la ANRDE 102 erau şefi, cu toţii au devenit victime, vezi doamne! Salariile acestea de neamuri proaste proveneau din mărirea periodică a preţului la gaze, nu din vreo muncă suplimentară a directorilor de acolo, nu din vreo idee de tehnologie genială a lui Gergely bacsi. Un lucru bun există totuşi în toată această afacere - chiar această demisie, nu de onoare, cum o numeşte îmbuibatul, ci de flagrantă dezonoare. Să se ducă învârtindu-se! Şi să-i aştepte în stradă şi pe colegii lui de la Comunicaţii şi de la celelalte agenţii şi autorităţi din subordinea guvernului.
P.S. Revolta mea nu e a unuia cu vederi comuniste. Mi se pare normal să câştige cineva în domeniul privat şi 100 000 de euro pe lună, pe munca lui, pe idei strălucite, pe afaceri curate. Dar să câştigi de la buget două miliarde de lei lunar mi se pare de-o nesimţire fără margini. De altfel, chiar şi întâlnirea de astăzi dintre premier şi preşedinte (ei, care sunt ca şoarecele şi pisica), arată cât de groasă e treaba.