La Chişinău, am fost în martie 1992. Ca ziarist. Am dormit zece zile la Codru, hotelul parlamentarilor. Recunosc că m-am simţit bine şi că m-am distrat. Am mers - împreună cu prietenul/poetul Marian Drăghici - cu o maşină de ocazie tocmită în trei minute în Piaţa Unirii din Bucureşti. Şoferul era rus, Volodea se numea, şi-mi aduc aminte că, pentru o nimica toată, am trecut graniţa la Albiţa în cinci-şase minute. La Chişinău, am asistat şi-am transmis de la o manifestare împotriva preşedintelui Mircea Snegur, în faţa reşedinţei sale aflată foarte aproape de hotelul nostru. În rest, în piaţa centrală a Capitalei mâncam cârnaţi la grătar cu harbuz murat. Ne-am amuzat că pe vitrina oricărei cofetării scria Mămăligărie sau că doamnele casiere la magazine verificau cu abacul calculele făcute de casele electronice de marcat. Înţeleg acum că era o perioadă frumoasă, demnă de a-ţi trezi nostalgii. Ce vin era în cârciumile chişinăote, ce ospătăriţe blonde (natural) te serveau, ce veselie!
Acum, la Chişinău, conduc comuniştii. Iar comuniştii, tot comunişti. Au expulzat câţiva diplomaţi români, diplomaţi ai ultimului imperiu care e România! Ba, pentru a arăta că partidul comunist nu se dezminte, zilele trecute, autorităţile de la Chişinău au început expulzarea preoţilor români. În sensul că Dumnezeu nu e al românilor din Basarabia! Ba, chiar mitropolitul ÎPS Petru , capul Bisericii Basarabiei, a fost ţinut la vama Leuşeni ca un infractor, fiind somat - după vreo oră de aşteptare - să declare că nu are droguri în maşină. Dar de la mintea comuniştilor la ce să te aştepţi? Comuniştii n-au nici un Dumnezeu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu