duminică, 11 decembrie 2016

Un tip vulgar – „nu-l interesează decât adevărul”



              

         Un scriitor anonim din secolul XVI a avut până acum doi cititori: eu și Vasile V. Posteritatea anonimului scriitor are de suferit în proporție de 50 la sută, pentru că Vasile V. tocmai a murit.
                                                                         *
          Imagine din Ștefan Roll: „În noaptea aceea priveam pisicile negre pe acoperișuri, cum intrau, una câte una, în lună”.
                                                                          *
         La un târg de carte, un domn cu părul cărunt are la standul lui un singur titlu, dar ce titlu: Enciclopedia Britanică. E stingher ca un cerșetor în holul Operei din Viena la Concertul de Anul Nou. Deși prețul e afișat în două-trei locuri pe raft, chiar cu litere aurii în relief, aproape toți vizitatorii îl întreabă: „Cât costă?” „Cinci mii de euro”, răspunde cât se poate de amabil, deși se observă de la o poștă că le-ar sparge capetele cu sadism. Pentru că toți întreabă, nimeni nu cumpără.
                                                                            *
       Jules Renard zice: „Lărgime de spirit, îngustime de inimă”. Dar, de ce să nu vedem și îngustime de spirit cu lărgime de inimă, fenomen la fel de pernicios? Și de ce să nu-l completăm pe Renard în stilul său cinic: Îngustime de spirit care se conjugă perfect cu îngustime de inimă? Natura umană pare a prospera...
                                                                          *
         Un domn publică aforisme într-o revistă și le semnează cu titlul în față: prof. univ. dr. E de așteptat să citești într-o gazetă de profil o rețetă de papanași cu gem de mure semnată de o doamnă rubensiană cu acad.dr.ing. Marghiolița Aprotopopesei.
                                                                            *
        Pascalopol din romanul Solstițiu tulburat de Paul Georgescu declară că are un singur principiu, care se înmulțește în câteva minute prin sciziparitate: „nu transforma în enigmă ceea ce e limpede”, „dacă suntem părtași la câștig, împărțim și la pagubă”, „lucrul important se gândește de cu seara”, „până nu văz, nu crez...”
                                                                             *
          Niște veleitari amatori, geniali în felul lor.
                                                                                  *
          În romanul Tălpi. Șotron de Nichita Danilov, Doctorul Noimann – cel care alternează perioade de două-trei săptămâni de beție cruntă cu perioadele de două-trei săptămâni de abstinență, hrănește peștișorii din acvariu cu picături de vodcă, pentru a-i ...umaniza.
                                                                                   *
      Socrate: „Așa e el, un tip vulgar, nu-l interesează decât adevărul”.  În zilele noastre, de constatat, nu prea mai sunt mulți oameni vulgari.
                                                                                    *
      A visa înseamnă a nu-i înțelege pe onirici.
                                                                                     *
       Ce Imn!: „Încă o dată frumusețea a învins:/lângă obrazul tău viermele/se prefăcu în fluture” (Adrian Alui Gheorghe).
                                                                                      *
       Fac rost din când în când de câte o băutură atât de tare și de neprietenoasă, încât sunt mereu tentat s-o arunc după ce mai beau din ea doar un degetar. Dar, vine o zi binecuvântată când merge un pahar întreg și-mi declanșează o jumătate de idee. Pe la paharul al treilea, ideea chiar se rotunjește. Și nici nu mai are importanță dacă ideea e bună sau pot s-o arunc până alte trei pahare îmi aduc o alta...
                                                                                       *
      Tolstoi găsea că analfabeții din vremea lui erau mai înțelepți decât învățații pentru că „în conștiința lor nu e încălcată succesiunea firească și rațională a importanței lucrurilor, a problemelor”. Nici analfabeții din zilele noastre nu sunt vreun pericol, ci semidocții care știu totul neștiind nimic și conduc lumea.
     (text apărut în revista Acolada, nr. 11/noiembrie 2016)

Un comentariu:

Popa spunea...


Nu stiu cine a scris astea :

*Ce este DEMOCRAŢIA?*

*Democraţia* este încrederea nefondată în înţelepciunea colectivă a
prostiei individuale.

*Democrația* nu înseamnă numai dreptul de a-i trimite pe toți în aia a mă-sii,
dar și obligația de a pleca acolo, dacă asta vrea majoritatea.

*Democraţia* se bazează pe trei principii: libertatea cuvântului,
libertatea cugetului şi înţelepciunea de a nu le folosi pe cele două
precedente.

*Democraţia* bagă poporul într-un joc controlat, dar în care poporul nu are
controlul asupra jocului.

*Democraţia* este calea de mijloc, care trece peste tot şi nu duce nicăieri.

*Democraţia* e ca un şlagăr pe care toţi îl cântă, dar căruia nimeni nu-i
cunoaşte textul.

*Democraţie* este atunci când turma de oi crede că îl conduce pe măgar,
care e condus şi el.

*Democraţia* este forma politică în care fiecare cetăţean primeşte ceea ce
merită majoritatea.

*Democraţia* îţi dă dreptul să înjuri pe cine vrei, dar nu-ţi dă mijloacele
să judeci corect înainte de a înjura.

*Democraţia* este ca o barieră: javrele şi jigodiile se târăsc pe sub ea,
lupii şi leii sar peste ea şi doar boii şi bivolii se lovesc de ea.

*Democraţie* este atunci când vaca îl alege pe cel care o va mulge.

*Votul democratic* este alegerea între lac şi puț. Prin vot democratic va
fi ales acela, pe care bogaţii îl pot manipula.

*Votul democratic* ne garantează că nu vom fi mai bine guvernaţi decât o
meritam. Dacă votul democratic ne-ar aduce nouă ceva folositor, sau vreo
schimbare în bine, nu am mai fi lăsaţi să votăm.


* „Să nu crezi nimic din ceea ce auzi sau citeşti, nu contează cine a
spus-o sau scris-o, chiar dacă am spus-o eu, doar dacă rezonează sau face
sens cu gândirea ta.” - Budha 563 ȋ.Hr. - 483 ȋ.Hr.*