Viermişori şi muşte

Un domn deputat de Argeş, pe numele său Mihai Deaconu, declară că nu înţelege de ce nu ies românii la vot în această toamnă în proporţie de 90 la sută, pentru că sunt candidaţi mulţi şi ar avea de unde alege.
Ca să fiu elegant, dacă voi rezista!, eu cred că dl. deputat nu înţelege pentru că-i lipseşte organul înţelegerii, acela care se adăposteşte îndeobşte în cutia craniană.

Să încercăm totuşi să-l facem să înţeleagă pe parlamentarul nostru.

Unu. Am putea spune, paradoxal şi glumind amar, că 90 la sută din electorat nu există. Nu trebuie să fii vreun matematician, sociolog de renume mondial sau demograf aşişderea să vezi că în România anului 2014 nu există 18,3 milioane de alegători. Apoi, să ne uităm fiecare pe strada noastră, în primul sat, în ultimul cătun câţi români sunt plecaţi din ţară, să facem o socoteală sumară şi oricum am da-o nu ies sub trei-patru milioane.

Doi. Nu avem ce alege din cei 14.Orice om de un elementar bun simţ îţi poate spune de ce nu-l poate alege pe niciunul din cei 14, dar nimeni nu te poate convinge logic să-l alegi pe unul sau altul. Un mare malaxor i-a amestecat în 25 de ani pe politicienii de toate culorile în apă şi pământ. Îi deşartă malaxorul în mijlocul pieţii, te uiţi la ei şi alege de poţi!

Trei. Cine e pescar probabil că a păţit măcar o dată un pocinog. Mergi la pescuit cu o cutie de viermişori. La întoarcere, îţi zici să-i mai păstrezi pe cei rămaşi, că poate mergi şi mâine. Dar te iei cu treburi, nu mai mergi o zi, două, o săptămână... şi când să mergi din nou, deschizi cutia să pui viermişorul în ac. Surpriză: din cutie zboară un stol de muşte. Viermişorii s-au transformat. Cam asta e clasa noastră politică. Acum 25 de ani au intrat viermişori în palatele puterii, iar acum zboară ca nişte muşte îmbuibate peste ţară, spurcând totul...

Dacă mai vrea dl. deputat, mai punctăm. Dar, mă îndoiesc că înţelege. Din Palatul Parlamentului e greu.