Veşnic perfecţionistul poet Gheorghe Izbăşescu mai publică o carte: Pietonii lui Pan (Editura LIMES, Cluj-Napoca, 2010, colecţia MAGISTER), o carte subţire-subţire, la propriu vorbind, mai subţire decât bogatul CV al autorului. Dar grosimea de frunză de brusture a cărţii, că nici titlul n-a avut loc pe cotor, este compensată de densitatea textelor, indiferent de lungimea lor. Dacă a publicat placheta pentru a se sărbători la cei 75 de ani de viaţă, poetul a fost inspirat, pentru că dovedeşte că la această vârstă filonul liric nu numai că nu s-a epuizat, dar dă semne de reînnoire, de neverosimilă prospeţime. Şi asta cu atât mai mult cu cât poezia lui Izbăşescu – deloc nativă, ci una elaborată, livrescă, programatică – se pretează foarte bine acestei perpetui înnoiri, pe măsura acumulărilor culturale. Şi încă o dată e inspirată apariţia editorială pentru că o putem percepe ca pe o carte de memorii lirice.
Ca unul care a citit toate cărţile lui Izbăşescu – şi nu e lesne lucru, vă asigur! – găsesc tendinţe vechi, dar şi nesperate noutăţi. Regăsesc, de pildă, propensiunea poetului spre naveta continuă între realitate şi imaginaţie, între realitatea satului de la poalele Leaotei sau a Oneştiului de pe malurile Trotuşului şi imaginaţia mitologiei. Corespondenţa aceasta, realitate-mitologie, reprezintă nucleul liric al recentului volum concentrat în două versuri: „cum se luptă imaginea realităţii/cu imaginea imaginaţiei”. Tot ce-a trăit poetul, din copilărie până la tânăra senectute, pare a fi trăit doar pentru a-i găsi corespondent în mitologie, devenind poetul român, nu doar optzecist, care este – apud Nicolae Oprea – creatorul unei mitologii proprii, paralelă cu cea greacă şi romană. Astfel, poetul îşi caută permanent în muntele Leaota fratele geamăn, „intrusul/strecurat pe ascuns în casa bătrână/(…)/care din copilărie a fugit de-acasă/refugiindu-se la partizanii din muntele Leaota/unde proscrişii trăiau într-un fel/de cal troian…”
Ultima artă poetică a lui Gheorghe Izbăşescu o descoperim în Pietonii lui Pan(2), unde realitatea şi imaginaţia sunt reciproc miezul şi coaja/coaja şi miezul: „oriunde m-aş duce contrastele mă aşteaptă/ca un zid înalt între limbă şi sunetul ei:/ca apoi în linişte/să urmăresc cum se luptă/imaginea realităţii cu imaginea imaginaţiei//şi nimerind în plină bătălie să dau/de viaţa mea/în tranşeele câmpului fremătător de hârtie.” (livresc, ce spuneam!).
În aceeaşi ecuaţie se înscriu aceste versuri: „două căi paralele din neteda utopie/ne-ntâmpină cu găuri negre în halca de realitate”.
Ziceam că regăsim în placheta de faţă aceeaşi viziune creatoare de mitologie proprie, dar cu fiecare nouă apariţie editorială a lui Izbăşescu nu pot să nu consemnez noi şi noi şi inedite (ca să marchez o tautologie!) sintagme şi imagini care particularizează o dată în plus originalitatea poeziei lui Gheorghe Izbăşescu, precum: „soarele coborâse după deal ca un moşneag fără vârstă” sau: „o ninsoare de capete brune”, ori: „înlăuntrul seamănă cu dinafara”, dar şi: „război fluid”, dar şi: „pielea de sălbăticiune foşnind/ca o carte cu foile arse”, ca şi: „fericire şubredă”, ca şi: „adevăr înşelat”, toate sunând bine chiar scoase aici de mine dintr-un altfel articulat context.
Deşi toată placheta ar merita citată – ar fi o revoluţie în recenzie! – nu voi mai reda în final decât aceste versuri dintr-un Ecou de vară unde poetul îşi mărturiseşte o slăbiciune dintr-un anumit moment, aceea de a da întâietate inimii în faţa raţiunii, lucru extrem de rar în poezia lui Izbăşescu: „Între zilele mele de-acum sunt fisuri/albastre de cer ce le strâng sub cămaşă:/un şantier al meu unde lucrarea/caldă a inimii/pare a-şi intui viaţa de mâine golaşă//nici o zvâcnire din creierul rece/nu mă atinge/nici o ispravă nu mai porneşte azi din meninge/stau ca într-un colţ de rai lângă o mare/cu valuri fierbinţi în desfăşurare…”
5 comentarii:
Legat de lupta imaginii realitatii cu imaginea imaginatiei : (Foarte frumoasa punere in cuvinte,)
Vainformam ca am infiintat firma cu numele “Imagine si Imaginatie in epoca pdl-srl”
Obiectul de activitate are la baza programul guvernamental Multibaros finantat de ministerul dezvoltarii regionale pentru reabilitarea si revigorarea instalatiilor la barbati in vederea imbunatatirii imaginii romaniei peste hotare. Ati ghicit : conform cu logica simbolica instalatia este formata din ansamblu pula-coaie.
Va invitam deci la cabinetul nostru pentru operatiunile de marire cu 18..25 de cm . Veti primi apoi biletele de calatorie – gratuit , la Chisinau sau la Paris - unde e mai mult fashion - pentru derularea programului de imbunatatire a imaginii romaniei . Daca veniti astazi pana la orele 14:00 vom prinde si popii la slujba de 1 Decembrie ca sa primiti binecuvantarea – optionala pentru 2010, obligatorie incepand cu anul viitor. Prin orasul nostru va trece si primul ministru ,(daca sa gandeste s-o ia pa Momaia )in drumul spre inaugurarea centurii la Sibiu . Tocmai a plecat de la inaugurarea centurii Bucuresti . Nu toata, doar nodul de la mogosoaia.
La finalul operatiei veti fi servit cu bucate traditionale contemporane .Diferenta intre traditional si traditional-contemporan este ca sarmalele vor fi inlocuite cu carnati de plescoi .
Dom-le Doman
Noi cu cine ne luptam?
Elena Udrea este imaginea realitatii sau realitatea imaginatiei?
Elena Udrea este visul imaginaţiei, cum de nu vă daţi seama?!!
Din ciclul Realitatea Realitatii :
Nu ai timp să mergi la biserică? Te rogi online .
Vineri, 03 decembrie 2010 Sursa: Click Autor: Mădălina Mitroi :
Un pastor din Râmnicu Vâlcea a înfiinţat un site de rugăciune. Astfel, persoanele care trec printr-un moment dificil pot accesa o adresă de Internet, completează câteva date şi primesc gratuit un set de rugăciuni prin e-mail.
spune pastorul Claudiu Niţişor. Bărbatul vrea să vină în sprijinul credincioşilor care nu au timp să meargă la biserică.
Dom Mitică, am găsit în virtual o deviză şi m-am gândit să ţi-o fac cadou de Sf. Neculai. Ba, şi lui Taica Popa i-o cadorisesc. Să fie primită şi să urmaţi deviza, dc. vă dă mâna. Mâna destinului!
"Fut tot ce mişcă, dacă nu mişcă îi dau un ghiont." E deviza Lorenei Lupu
Trimiteți un comentariu