duminică, 7 decembrie 2014

Decembrie, ultima reverenţă

          Gabriel Liiceanu, unul dintre intelectualii care l-au susţinut un deceniu pe faţă pe Băsescu (nu gratuit, desigur, că trăim într-o lume pragmatică!), îi face un portret preşedintelui Traian Băsescu la sfârşit de mandat. Iată un fragment:
          

         „România lui Băsescu a fost, într-adevăr, o țară care și-a dat poalele peste cap.
         Dar nu asta trebuia să se întâmple? Nu trebuia să aflăm ce era sub poalele bine trase în jos ale României lui Iliescu, Năstase
și Ponta? România căreia Băsescu i-a dat poalele peste cap a țipat, aparent pudică și ultragiată, din o mie de guri. Cum ar fi putut fi altfel, dacă îți propuneai să scurmi gunoiul, să întorci cu plugul justiției brazda netrebniciilor care, odată răscolite, numai frumos nu puteau să miroase? Mirosea tare urât sub poalele ridicate ale României post-comuniste. Ce viermuială, ce șerpăraie, ce faună colcăitoare crescută la întuneric și deranjată deodată de pala de lumină căzută peste ea! Era într-adevăr nevoie de-un comandant de navă care, atunci când îl întrebai de primul drum pe care-l făcea odată ajuns într-un port, să răspundă însoțind cuvintele cu hăhăitul lui inconfundabil: „Primul drum? La bibliotecă!”. Era nevoie de cineva care să tragă cu un gest hotărât vălul de pe „biblioteca” PSD-ului, lăsând să apară în fața întregii lumi teribilul bordel al României tranziției.
         Adevărul e că primul drum al lui Băsescu ajuns pre
ședinte al României a fost în bordelul politicii românești. Într-un fel, și-a mutat biroul de lucru acolo. Și este oare atât de greu de înțeles că omului care i-a deranjat și i-a stârnit pe cei care prestau înăuntrul onorabilei instituții i s-a răspuns cu o ură-cult? Ne place sau nu, gestul acesta al înlăturării vălului, pe care-l presupune emergența adevărului, Băsescu este cel care l-a făcut. Tot restul, toate vorbele de clacă strânse în jurul lui de-a lungul celor zece ani sunt superflue, sunt fasoane ale frustraților care vorbeau și vituperau în timp ce el făcea”.

          Ei bine, dacă elita intelectualităţii româneşti exultă că România e un bordel, puţine lucruri mai sunt de comentat. Poate doar că atât de jos n-a coborât instituţia Preşedintelui  niciodată. Şi mă tem că acolo va rămâne, în bordel. Unul în care proxeneţii sunt marii gânditori ai naţiei! Unul în care familia preşedintelui elogiat se încuscreşte şi se bălăcăreşte în sala paşilor pierduţi cu clanuri de ţigani interlopi. Halal!

7 comentarii:

Anonim spunea...

Corectură obligatorie ! Ţipa din o mie de găuri, nu de guri ! În rest, ca de obicei, la noi totul devine istorie. Oarbă ca şi justiţia, în aşteptarea veacului ce va să vie, când se va face probabil şi o statistcă a celor rămaşi în bordel, atenţi să-şi ajusteze veniturile după grila europeană, în timp ce prostimea se ocupă cu robotitul, de vreme ce încă nu a învăţat că în loc de mămăligă i-ar prinde şi ei bine o felie de pâine , pe care să fie întins untul. Se teme, probabil că untul poate fi scos nu din lapte ci din carnea ei şi de aia se fereşte de aşa trai ca dracul de tămâie. Strigând în gura mare: noi rămânem, precum ne ştim, în veci stăpâni pe oboarele în care ruşii au transformat fabricile şi uzinele, că prea duduiau, de se cutremua pământul...

Augustin spunea...

Aferim!

Şerban Tomşa spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Şerban Tomşa spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Draga Prietene spunea...

Ee-he

Liiceanu Gabriel inaltat la rangul de Baron de catre domnitorul Basescu.

Si von Brukenthal a fost inaltat la rangul de Baron de catre imparateasa Maria Theresia.

Tudor Cicu spunea...

Da! Interesante vorbele filosofului nostru de curți cântător! Cum spuneam eu în parodia după „Gorunul” lui L. Blaga? (din „Niciodată parodii...” -2013)
...........................
„Gorunule din margine de ţară
Eu am făcut din tine o vioară
De mi-au cântat „romanii” când eu visam deja
Cu blonda în jacuzi, la ţărişoara mea
Ce tot mai praf se face
Acum în urma mea.”
Ceea ce ați concluzionat în 2-3 fraze și dvs, domnule DAD. Concludent, nu?

Şerban Tomşa spunea...

Halal!