Duminica bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr

         E ziua a şaptea, cea în care Domnul a zis să ne odihnim. Să ne odihnim, deci! mi-am zis azi-dimineaţă. Mai activ, mai pasiv, dar să ne odihnim. * În zori, recitesc versuri din Nichita Danilov, unele deloc prezidenţiale: „Orice om este Rege în patria lui./Deci vă spun: purtaţi-vă ca şi cum/aţi fi regi sau fii de regi./Sunteţi fiii omului liber, care e Rege în patria lui!” * La ora 8,00 îl duc cu maşina pe vecinul meu să-şi cumpere varză pentru iarnă; 50 de bani kilogramul. Votaţi varza! * Apoi, la o bere, la 50 de metri de secţia de votare. La o masă vecină, trei poliţişti îşi beau cafeaua cu spumă. Trăiască Poliţia română de la cafea! * Citesc pe internet îndemnul colonelului acoperit: „Îi rog pe români, măcar în amintirea acelui Turcescu în care au crezut cândva, să meargă la vot”. Şi noi, cei care n-am crezut niciodată în acest Turcescu acoperit, putem să-i adresăm strămoşescul îndemn să ne scutească, un fel de ba p’a mă-sii?! * O rudă de-a noastră de spiţa a treia, de pe strada vecină, ne invită să-i vedem casa nouă. Frumoasă! Ne oferă un whisky şi ne cadoriseşte cu trei saci de cartofi, recoltând el săptămâna trecută 10 tone din lunca Argeşului. Să fie primiţi! * În Gândul, citesc titlul: „Ei au murit la revoluţie ca tu să-ţi permiţi să nu te duci la vot!” Mă simt direct vizat şi răspund că ziaristul şi deontologul lu’ Peşte să schimbe puţin titlul, prin părţile esenţiale, ceva gen: „Ei au murit la revoluţie, ca peste 25 de ani o clasă politică să nască pentru postul de preşedinte 14 neisprăviţi, în general ticăloşi, proşti, şmecheri, trădători, din care nu poţi alege nimic, dar nimic, nimic, nimic!” * Cum deschizi televizorul, afli că aproape în fiecare zi moare un copil din motive de malpraxis. Preşedintele încă în exerciţiu a zis în 2010: „Nu le convine medicilor salariul din România, să plece afară!” Au luat în serios îndemnul şi 20 000 de medici au plecat deja în Occident. Iar acum ne mor copiii. Din cei 14 neisprăviţi nu pot alege unul care fiu sigur că opreşte moartea nou-născuţilor. * E – în calendarul ortodox - Duminica bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr. Nu vreau să votez în duminica asta. * Acum vreun deceniu, Elena Udrea s-a lăsat filmată acasă cu rastelul de vreo 100 de perechi de pantofi de firmă. Cum acum are probabil peste 1000, ar trebui votată cu ochii închişi, sub sloganul: România frumoasă cu 1000 de perechi de pantofi de firmă! * Mă sună prietenul meu Marian Popescu să mă trimită serios/ironic la vot. Dar eu citesc din Trakl: „Neagră urmează pasul în grădina întomnată/Luna sclipitoare,/Lângă zidul îngheţat se prăbuşeşte noaptea măreaţă./o, ceasul cu spini al mâhnirii…” Hm! Care dintre candidaţii la Preşedinţie merită să las versurile astea minunate pentru a merge la vot pentru el?! * Înainte de masa de prânz, văd prima sesiune din finala de snooker din China: Mark Allen – Ricky Walden 4-5. * După somnul de la amiază, aflu că Monica Macovei a câştigat alegerile în Australia cu 60 de voturi, urmată de Klaus Iohannis cu 51 de voturi. Probabil că cei care au cumpărat/adoptat copii din Sibiu, mulţumesc peste decenii binefăcătorului lor. În Noua Zeelandă, rolurile sunt inversate, Iohannis – 66 şi Macovei – 28. * Un lugojan a votat în asentimentul meu: a schiţat cu pixul pe buletin al 15-lea chenar pe care a pus ştampila VOTAT lângă mesajul: „Eu nu am nimic cu voi, dar să vă trăznească Dumnezeu pe toţi!” Ce viaţă o duce omul, ce o fi în sufletul lui, numai Domnul ştie! * Regele Dorin Cioabă al ţiganilor a ţinut slujbă în faţa a 70 de bruneţi penticostali din Sibiu. Jumătate dintre ei au mers în bloc la vot. Victor Ponta poate sta liniştit, astea sunt toate voturile pentru el din partea ţiganilor, dacă nu cumva jumătate din ele vor fi anulate din motive de neştiinţă de a vota, analfabeţi fiind supuşii. * Emil Cioran: „Am irosit multe ceasuri meditând la ceea ce mi se părea că merită aprofundat cu deosebire: la deşertăciunea a toate cele, la ceea ce nu merită nici măcar o clipă de reflecţie, căci nu văd ce-ar mai fi de spus pentru sau contra evidenţei înseşi”. În anii ’80, când scria aceasta, nu cumva Cioran se referea la realităţile României anilor 2000? *  Vorba lui Cioran, ce-am mai putea spune despre evidenţa însăşi. Cum n-am avut ce alege astăzi dintre cei 14, nu voi avea nici pe 16 noiembrie dintre cei doi…