sâmbătă, 4 august 2012

Candidatul Laurian Stănchescu şi minunatele lui idei de preamărire a scriitorului român contemporan

Nu ştiu când au loc alegerile la Uniunea Scriitorilor, parcă anul viitor, prin noiembrie. Dar, pentru a nu rămâne şi anul ăsta repetent, Laurian Stănchescu îşi publică platforma program de candidat la preşedinţie încă de acum. E căldură mare. Programul viitorului preşedinte Laurian Stănchescu, publicat de Oglinda literară, cuprinde nu mai puţin de 44 de puncte. E ceva serios, extrem de serios, nici programul lui Obama la Preşedinţia SUA nu are atâtea puncte.
Să încercăm să ne facem loc prin hăţişul viitoarei conduceri a USR.
Astfel, la primul punct, Stănchescu anunţă înfiinţarea unui SENAT (sic!) care să “susţină problemele scriitorilor şi să le înainteze spre rezolvare la Preşedinţia României şi la Primul Ministru”. Ei, aşa da, dacă ne rezolvă primii oameni din stat problemele, atunci jos cu pălăria! Îmi era teamă că ni le va rezolva chiar candidatul şi aici mai aveam îndoieli. Dar, dacă se vor rezolva la Cotroceni şi în Piaţa Victoriei, atunci e treabă serioasă.
Se va introduce un sistem de acordare de distincţii, medalii şi diplome semnate de Preşedintele României… Tot la Cotroceni ne e speranţa, deci. Dacă viitorul preşedinte al României nu va prea avea prerogative, iată că-i face parte preşedintele USR Laurian, cel care vrea să redea USR scriitorilor, “ca aceasta să devină Casa lor”. Dar, acum USR nu e a scriitorilor? Să fie a arhitecţilor, a mozaicarilor, a avocaţilor lui Vântu şi a poliţiştilor comunitari şi noi să nu ştim? Ei, atunci să aşteptăm cuminţi să ne redea catindatul Uniunea.
La punctul 8 (nu, nu al Proclamaţiei de la Timişoara!), te ia cu fiori pe şiră: “Voi publica listele cu turnătorii scriitorilor”. În sfârşit, se va face dreptate. Nu-ţi trec emoţiile nici peste două puncte: “Voi denunţa sumele cheltuite în folos personal”. Denunţătorul nu ne spune în folosul cui şi care sume? Tot evaziv e şi când ne asigură că “impostorii şi oportuniştii vor părăsi scaunele”. Care oportunişti, care scaune? Cele ale lui Eugen Ionescu?!
Ei, dar belicosul catindat trece la lucruri mai plăcute: “Toţi scriitorii vor avea vacanţele dorite în casele de creaţie”. Care case? Nici nu vreau să-mi imaginez cum îşi vor face vacanţa 2.500 de scriitori într-un interval de trei luni la vila de la Neptun. Tot la acest capitol se înscriu biletele de favoare la teatru, la operă, la stadion, ca şi organizarea sărbătorii Crăciunului cu pom şi daruri… Va face dl. viitor prezident şi o reţea naţională de difuzare “a presei literare şi a cărţilor scriitorilor”.
Neliniştitor este punctul 25: “Voi începe să organizez un circuit turistic cultural capabil să valorifice zestrea culturală a scriitorilor importanţi din toate regiunile ţării…” De ce neliniştitor? Păi, pentru că Laurian este cunoscut ca un partizan nemilos al mersului pe jos, el fiind protagonistul unor marşuri între Bucureşti şi Târgu Jiu, între Severin şi Şişeşti, între Târgu Jiu şi Paris… Iar unii scriitori au totuşi o vârstă, mulţi sunt supraponderali…
Dar bunele intenţii ale prezidentului nu mai cunosc limite: “Voi reînfiinţa Cârciuma Scriitorilor cu preţuri populare”. Ei da, cu asta trebuia început. Pe seceta asta, putea fi primul punct al platformei, dacă nu chiar singurul. Pentru acest deziderat, îl votăm pe Laurian Stănchescu cu ambele mâini şi cu ochii închişi. Apoi, imediat: “Voi organiza odată (sic!) la patru ani Congresul Scriitorilor din România cu toţi membrii”. Hm! Va fi nevoie de un stadion, dar asta se aranjează cu Liga lui Mitică.
Iată şi un punct emoţionant: “În semn de respect, la moartea fiecărui scriitor voi organiza ceremonii solemne şi voi arbora tricolorul în bernă pe clădirea USR”. Aşa, aşa! Să tot mori în condiţiile astea, cu tricolorul fluturând zglobiu pe Casa Monteoru, iar nu coborât, să nu-l vadă lumea.
Şi ce va mai face filantropul Laurian?: “Voi crea un fond financiar care să ajute în mod egal şi real la rezolvarea problemelor grave şi urgente ivite în viaţa scriitorilor”. O întrebare nevinovată, totuşi: din ce bani se va înfiinţa fondul? Cumva din banii pe care catindatul i-a câştigat din procesul intentat Uniunii? Sau cei din vânzarea pădurilor de la Strehaia ale prezidenţiabilului?
Apoi, după principiul una caldă, una rece, aflăm că în mandatul domnului Laurian “nu se vor mai acorda privilegii dezonorante şi imorale”. Atât. Cui nu i se vor mai acorda? Cui i se acordă acum asemenea privilegii dezonorante?
Apoi: “Fiecare coleg va primi o insignă oficială (sic!) cu imaginea USR şi numele său gravat pe ea”. Parcă văd cum domnii scriitori umblă insignaţi pe stradă, iar oamenii cad seceraţi de admiraţie, mai rău decât de caniculă.
În sfârşit, visul de mărire al scriitorului român se află în condeiul lui Laurian: “Voi ridica oficial scriitorul român la rangul de persoană publică, printr-o hotărâre în Comitetul Director şi Consiliul Naţional, publicând acest lucru în Monitorul Oficial”. Eu credeam că poeţii scriu în reviste literare şi în cărţi, dar iată că ei scriu şi în Monitorul Oficial. Fie şi numai pentru acest lucru, şi Laurian Stănchescu ar trebui ales preşedinte al USR, şi încă acum, ce să mai aşteptăm un an şi jumătate! Dar, cum la punctul 44, Laurian cere şi alte idei de la colegii de breaslă, îmi permit să-l rog să nu-i facă pe scriitori persoane publice, ci mai curând funcţionari publici plătiţi. Atunci chiar va rămâne înfipt ca o Coloană a Infinitului în istoria USR, ba şi a filantropismului mondial. 

2 comentarii:

ioan viştea spunea...

Augustin, nu stiu zau, dar nu vreau sa cred ca poate razbate in randurile tale atata parapon si un fel de invidie rau mascata de ironie pentru un proiect monumental care va zgudui,nu in hohote de ras ci in ropote de aplauze, breasla scriitoriceasca. Chiar nu sesizezi, omule, binefacerile viitoare ale reinvierii Falansterului de la Scaieni in varianta lauriana? Uite, nici nu banuiam cand am intrat in Uniune, tarziu, e drept,de cata demnitate si pretuire recastigate voi avea parte dinspre concetatenii mei si societate, si nici ce zambete angelice vor insoti in interiorul breslei, datul la gioale si scuipatul in obraz si pe opera.E magnific! Pentru ca domnul viitor preş al Uniunii face apel la noi, coledzii, sa venim cu propuneri in lista de 44 de puncte, personal imi aduc, iata, obolul. Propun un Comitet de Salvare al scriitorilor aflati fie in pana de idei si inspiratie fie naufragiati de mai mult timp pe vastul ocean al discernamantului alterat din Imperiul Orbirii.

Augustin spunea...

Se consemnează. Laurian e cu pixul în mână, sunt sigur. Deşi nu se ştie pe unde o mărşălui el la ora asta. Dar, cum ubicuitatea îl caracterizează!...