Nu ştiu când au loc alegerile la Uniunea Scriitorilor, parcă anul
viitor, prin noiembrie. Dar, pentru a nu rămâne şi anul ăsta repetent,
Laurian Stănchescu îşi publică platforma program de candidat la
preşedinţie încă de acum. E căldură mare. Programul viitorului
preşedinte Laurian Stănchescu, publicat de Oglinda literară, cuprinde nu
mai puţin de 44 de puncte. E ceva serios, extrem de serios, nici
programul lui Obama la Preşedinţia SUA nu are atâtea puncte.
Să încercăm să ne facem loc prin hăţişul viitoarei conduceri a USR.
Astfel, la primul punct, Stănchescu anunţă înfiinţarea unui SENAT
(sic!) care să “susţină problemele scriitorilor şi să le înainteze spre
rezolvare la Preşedinţia României şi la Primul Ministru”. Ei, aşa da,
dacă ne rezolvă primii oameni din stat problemele, atunci jos cu
pălăria! Îmi era teamă că ni le va rezolva chiar candidatul şi aici mai
aveam îndoieli. Dar, dacă se vor rezolva la Cotroceni şi în Piaţa
Victoriei, atunci e treabă serioasă.
Se va introduce un sistem de
acordare de distincţii, medalii şi diplome semnate de Preşedintele
României… Tot la Cotroceni ne e speranţa, deci. Dacă viitorul preşedinte
al României nu va prea avea prerogative, iată că-i face parte
preşedintele USR Laurian, cel care vrea să redea USR scriitorilor, “ca
aceasta să devină Casa lor”. Dar, acum USR nu e a scriitorilor? Să fie a
arhitecţilor, a mozaicarilor, a avocaţilor lui Vântu şi a poliţiştilor
comunitari şi noi să nu ştim? Ei, atunci să aşteptăm cuminţi să ne redea
catindatul Uniunea.
La punctul 8 (nu, nu al Proclamaţiei de la
Timişoara!), te ia cu fiori pe şiră: “Voi publica listele cu turnătorii
scriitorilor”. În sfârşit, se va face dreptate. Nu-ţi trec emoţiile nici
peste două puncte: “Voi denunţa sumele cheltuite în folos personal”.
Denunţătorul nu ne spune în folosul cui şi care sume? Tot evaziv e şi
când ne asigură că “impostorii şi oportuniştii vor părăsi scaunele”.
Care oportunişti, care scaune? Cele ale lui Eugen Ionescu?!
Ei, dar
belicosul catindat trece la lucruri mai plăcute: “Toţi scriitorii vor
avea vacanţele dorite în casele de creaţie”. Care case? Nici nu vreau
să-mi imaginez cum îşi vor face vacanţa 2.500 de scriitori într-un
interval de trei luni la vila de la Neptun. Tot la acest capitol se
înscriu biletele de favoare la teatru, la operă, la stadion, ca şi
organizarea sărbătorii Crăciunului cu pom şi daruri… Va face dl. viitor
prezident şi o reţea naţională de difuzare “a presei literare şi a
cărţilor scriitorilor”.
Neliniştitor este punctul 25: “Voi începe
să organizez un circuit turistic cultural capabil să valorifice zestrea
culturală a scriitorilor importanţi din toate regiunile ţării…” De ce
neliniştitor? Păi, pentru că Laurian este cunoscut ca un partizan
nemilos al mersului pe jos, el fiind protagonistul unor marşuri între
Bucureşti şi Târgu Jiu, între Severin şi Şişeşti, între Târgu Jiu şi
Paris… Iar unii scriitori au totuşi o vârstă, mulţi sunt supraponderali…
Dar bunele intenţii ale prezidentului nu mai cunosc limite: “Voi
reînfiinţa Cârciuma Scriitorilor cu preţuri populare”. Ei da, cu asta
trebuia început. Pe seceta asta, putea fi primul punct al platformei,
dacă nu chiar singurul. Pentru acest deziderat, îl votăm pe Laurian
Stănchescu cu ambele mâini şi cu ochii închişi. Apoi, imediat: “Voi
organiza odată (sic!) la patru ani Congresul Scriitorilor din România cu
toţi membrii”. Hm! Va fi nevoie de un stadion, dar asta se aranjează cu
Liga lui Mitică.
Iată şi un punct emoţionant: “În semn de respect,
la moartea fiecărui scriitor voi organiza ceremonii solemne şi voi
arbora tricolorul în bernă pe clădirea USR”. Aşa, aşa! Să tot mori în
condiţiile astea, cu tricolorul fluturând zglobiu pe Casa Monteoru, iar
nu coborât, să nu-l vadă lumea.
Şi ce va mai face filantropul
Laurian?: “Voi crea un fond financiar care să ajute în mod egal şi real
la rezolvarea problemelor grave şi urgente ivite în viaţa scriitorilor”.
O întrebare nevinovată, totuşi: din ce bani se va înfiinţa fondul?
Cumva din banii pe care catindatul i-a câştigat din procesul intentat
Uniunii? Sau cei din vânzarea pădurilor de la Strehaia ale
prezidenţiabilului?
Apoi, după principiul una caldă, una rece,
aflăm că în mandatul domnului Laurian “nu se vor mai acorda privilegii
dezonorante şi imorale”. Atât. Cui nu i se vor mai acorda? Cui i se
acordă acum asemenea privilegii dezonorante?
Apoi: “Fiecare coleg
va primi o insignă oficială (sic!) cu imaginea USR şi numele său gravat
pe ea”. Parcă văd cum domnii scriitori umblă insignaţi pe stradă, iar
oamenii cad seceraţi de admiraţie, mai rău decât de caniculă.
În
sfârşit, visul de mărire al scriitorului român se află în condeiul lui
Laurian: “Voi ridica oficial scriitorul român la rangul de persoană
publică, printr-o hotărâre în Comitetul Director şi Consiliul Naţional,
publicând acest lucru în Monitorul Oficial”. Eu credeam că poeţii scriu
în reviste literare şi în cărţi, dar iată că ei scriu şi în Monitorul
Oficial. Fie şi numai pentru acest lucru, şi Laurian Stănchescu ar
trebui ales preşedinte al USR, şi încă acum, ce să mai aşteptăm un an şi
jumătate! Dar, cum la punctul 44, Laurian cere şi alte idei de la
colegii de breaslă, îmi permit să-l rog să nu-i facă pe scriitori
persoane publice, ci mai curând funcţionari publici plătiţi. Atunci
chiar va rămâne înfipt ca o Coloană a Infinitului în istoria USR, ba şi a
filantropismului mondial.
2 comentarii:
Augustin, nu stiu zau, dar nu vreau sa cred ca poate razbate in randurile tale atata parapon si un fel de invidie rau mascata de ironie pentru un proiect monumental care va zgudui,nu in hohote de ras ci in ropote de aplauze, breasla scriitoriceasca. Chiar nu sesizezi, omule, binefacerile viitoare ale reinvierii Falansterului de la Scaieni in varianta lauriana? Uite, nici nu banuiam cand am intrat in Uniune, tarziu, e drept,de cata demnitate si pretuire recastigate voi avea parte dinspre concetatenii mei si societate, si nici ce zambete angelice vor insoti in interiorul breslei, datul la gioale si scuipatul in obraz si pe opera.E magnific! Pentru ca domnul viitor preş al Uniunii face apel la noi, coledzii, sa venim cu propuneri in lista de 44 de puncte, personal imi aduc, iata, obolul. Propun un Comitet de Salvare al scriitorilor aflati fie in pana de idei si inspiratie fie naufragiati de mai mult timp pe vastul ocean al discernamantului alterat din Imperiul Orbirii.
Se consemnează. Laurian e cu pixul în mână, sunt sigur. Deşi nu se ştie pe unde o mărşălui el la ora asta. Dar, cum ubicuitatea îl caracterizează!...
Trimiteți un comentariu