Se pare că domnul nostru preşedinte jucător (şi judecător?!) nu mai este agreat, nici în interior, nici prin cancelarii occidentale. În acest caz, te zbârleşti ca atins de-un curent rece şi te întrebi: cine ar putea ajunge la Cotroceni şi să nu fie nici jucător, dar nici "mort în păpuşoi"? Deci, cine ne-ar putea reprezenta cât de cât onorabil într-o perioadă în care onorabilitatea e o nucă-n peretele realităţii româneşti?
Deocamdată, s-a anunţat o candidatură, a lui Radu Duda. Dincolo de postura de...impostor principe, Duda are totuşi un discurs coerent şi de bun simţ, lucru rar prin politichia noastră. Iată: "Eu nu sunt un candidat de stânga, nu sunt un candidat de dreapta, nu sunt un candidat politic. Nu sunt astăzi în faţa ţării pentru ca să arunc cu piatra în nimeni. Sunt aici pentru a pune o piatră jos, la temelia unei Românii respectate pe care am uitat că o merităm". Ce frumos sună! Să fie doar vorbe? El să fie cel agreat? Să fie el cel care joacă rolul de creator al republicii române postmoderne după ce bunicii socrului său au fost întemeietorii monarhiei moderne? Aş trece bucuros peste postura de ...impostor a principelui. Dar cine să-l voteze? Monarhiştii nostalgici? Mă îndoiesc. Republicanii radicali? Şi mai tare mă îndoiesc. Cred că va rămâne totuşi ceva: un discurs altfel decât cele din tabăra politică. În rest, tăvăleala noastră balcanic-dâmboviţeană...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu