Este impresionantă documentarea lui Z. Cârlugea,
bibliografia fiind una extraordinar de întinsă; dar nu e vorba doar de cărți,
reviste din biblioteci, dar și de numeroase
arhive cu scrisori, de memorii, de mărturisiri ocazionale. Cu o minuție
ieșită din comun, autorul pune în ordine alfabetică oamenii care l-au cunoscut
direct sau au avut legături mai strânse sau mai sporadice cu Blaga, de la mari
personalități ale vieții culturale până la alții anonimi: de la Felix Aderca și
Nicolae Balotă până la Petru Bortoș, de la Constantin Brâncuși și G. Călinescu
până la Nichifor Crainic, de la Mircea Eliade și Mahatma Gandhi până la Basil
Gruia, de la Gheorghe Grigurcu și Dumitru Micu până la Liviu Rebreanu și Basil
Munteanu, de la Ion Negoițescu și Mihail Sadoveanu până la Radu Stanca și I. D.
Sîrbu... Fiecare articol cuprinde, în general, o scurtă notă biografică a
personalității, eventual titlurile operei, apoi legăturile cu Blaga: directe,
scrisori, autografe pe cărți, prietenia, unde e cazul, sau divergențele (v.
cazurile Cioran sau Beniuc...), când se impune, fragmente de texte evocatoare...
Iată un fragment din multele evocări ale lui Gheorghe Grigurcu: „O ultimă
întâlnire cu Blaga am avut în vara anului 1959, la poet acasă. Era o zi de un
senin înalt, copleșitor, precum un decor adecvat Poemelor luminii. Blaga era concentrat asupra organizării vieții
sale de proaspăt pensionar... Prezenta habitualul său aer calm, netrădând nimic
din boala ce avea să-l cuprindă și să-i curme zilele în curând. Am discutat, ca
de regulă, despre multe, nu în ultimul rând despre eșecul proiectului meu de a
mă stabili în Cluj. N-au avut sorți de izbândă nici recomandările amintite mai
înainte pe care mi le-a făcut poetul către Alexandru Jebeleanu de la Orizontul timișorean și către Tudor
Vianu (cu care avusesem între timp o întrevedere la Biblioteca Academiei, unde
era director), răspunsul fiind nu avem locuri disponibile...”
Sau, mărturia lui Mircea Eliade, după întâlnirea cu
Blaga la Berna: „...pentru noi, zilele petrecute la Berna rămân neuitate și am
fi într-adevăr fericiți să ne întâlnim mai des în țară. Viața este frumoasă și
bună dacă la la 30 de ani pot primi un asemenea dar: prietenia lui Lucian
Blaga.” Mai trebuie menționat că dicționarul este bogat ilustrat cu fotografii
ale protagoniștilor, cum și că toată ținuta grafică a cărții este de mare este
de mare calitate.
În fond dicționarul acesta poate fi luat și ca o adevărată și completă și
originală monografie Blaga, omul, poetul, scriitorul, filosoful fiind
reconstituit din trecerea în revistă a personajelor cu care a intrat în contact,
a... „oamenilor din viața lui”.
Un comentariu:
Sedus și abandonat?
Trimiteți un comentariu