O altă schiță din actualitate

Puşculiţa domnului senator

         Aflat la al patrulea mandat, senatorul Marin Tudosescu a divorţat – amiabil, ce e drept – de Camelia cea blondă platinată, cea de-a patra lui nevastă. Omul s-a îndrăgostit de viitoarea a cincia nevastă. Are el talentul acesta de a se îndrăgosti relativ des. După cum are talentul de a plăti cu largheţe, şi numai până acum, tot patru pensii alimentare. În fiecare week-end, revenit în colegiu, îşi ia, prin rotaţie, unul dintre copii să petreacă împreună trei zile.

         În weekendul acesta a fost însă ocupat cu divorţul. Tocmai au terminat şi se întorc veseli de la notar, cu hotărârea în dublu exemplar, fiecare cu exemplarul lui. Partajul l-au făcut deja de două săptămâni, tot amiabil. Am vorbit deja de talentul domnului senator de a fi generos şi de a arunca banii şi lucrurile cu un firesc dezarmant, că patru neveste au devenit patru femei divorţate cu stare, cu mici averi care să le ţină de cald până la sfârşitul vieţii. Doar când a venit vorba de pian a scârţâit puţin. Dar, l-a convins repede Camelia: „Măi Marine, ce faci tu cu pianul? Tu nu vezi ce mitocan eşti, ca să folosesc un eufemism. Ciobanul de tine mirosind a căcăreze şi pian cu coadă! Dar, Minodora noastră deja a învăţat să cânte la el câte ceva încă din clasa a doua şi-i voi angaja profesor”. Ei, fiind vorba de Minodora, de fructul dragostei lor, dl. senator s-a muiat brusc ca o cârpă, în ciuda celor 150 de kilograme ale lui. Pentru Minodora are o slăbiciune aparte, fiind mezina odoarelor sale.

         Acum s-au oprit pe bulevard, nu departe de biroul notarial, la un restaurant, să sărbătorească, nu-i aşa! Dacă tot s-au despărţit amiabil, o sticlă de şampanie tocmai le pecetluieşte separarea drumurilor. După ce ciocnesc cupele de şampanie, Camelia îi spune soţului, mă rog, ex-soţului ei: „Măi Tudose, măi Tudosescule, aşa-mi pare bine că ne-am separat. Mă uit la tine ce neam prost eşti!...” Iar el, aparent ofensat: „Ei, vezi cum vorbeşti, orişicât, sunt senator al României…” „Da, eşti senator, dar tot neam prost rămâi. Uite, săptămâna trecută, am dat o groază de bani pentru transportul pianului la vilă. Dar, după ce l-am instalat în holul mare, am aflat că a meritat din plin şi osteneala, şi cheltuiala. Am găsit în el 300 000 de euro, teancuri-teancuri stivuite, prin toate colţurile. Mai exact, că tu ştii spiritul meu de acribie, erau 327 500… „Cum?!” „Cum îţi zic, ai strâns ca un hârciog euroii şi-ai făcut din pian puşculiţă. Nu ziceam eu că eşti un neam prost? La asta e bun un pian?” „Păi, să mi-i dai, sunt banii partidului, eu pentru partid i-am strâns de la unul, de la altul…” „Ba, să-ţi pui pofta-n cui. Ăştia sunt banii Minodorei, cu ăştia o să-şi facă studiile, din ăştia o să se îmbrace, cu ăştia o s-o mărit cândva…”

         Fiind vorba de Minodora, senatorul Marin Tudosescu se moaie ca o cârpă, în ciuda celor 150 de kilograme ale sale. Ciocneşte cupa de şampanie şi zice potolit: „Să ai grijă de fetiţă, că dacă păţeşte ceva fac moarte de om…”

         Prin fereastra restaurantului, soarele pătrunde discret, doar atât cât să lumineze puţin divorţul domnului senator Marin Tudosescu şi inclusiv şampania din cupele de sărbătorirea despărţirii.

(apărută în revista Argeș, nr. 2/februarie 2016)