vineri, 13 martie 2015

Cu Ciconia Ciconia se poate, cu Băsescu ba!

       În comuna musceleană Schitu Goleşti, de la marginea Câmpulungului, un gospodar a zis să mai abată atenţia publică de la arestările pe bandă rulantă de la DNA şi reclamă o barză şi familia ei care-l deranjează noaptea din cuibul construit într-un stâlp de electricitate din faţa casei. Plus că barza (nume de...catalog Ciconia Ciconia) nici nu plăteşte legala taxă pe stâlp. Ministerul Mediului a acceptat cererea gospodarului şi a emis un ordin de mutare (relocare!) a cuibului. Deşi specialiştii susţin că la începutul lui aprilie, când revine din Africa, barza va merge exact la cuibul pe care ea şi familia îl au de zeci de ani. Degeaba Ministerul Mediului mută cuibul la 600 de metri, barza va veni epuizată şi se va apuca să-şi reconstruiască cuibul în acelaşi stâlp, cu sau fără taxă, cu sau fără ordin de la Minister. Stâlpul acela e acasa ei de peste vară, nu ăla pe care i-l fixează cei de la Mediu.

      În schimb, după patru luni de când e pensionar, fostul Traian Băsescu nu părăseşte Vila Lac 3, reşedinţa prezidenţială, beneficiind de telefon cu fir roşu, neascultat de organe, de pază şi protecţie şi de tot ce mai presupune locaţia. Aş face şi eu o reclamaţie la Ministerul Mediului să-l mute pe pensionar din locuinţă printr-un ordin. Pot şi dovedi de câte mii de ori este mai toxic Traian Băsescu decât o barză care doar că-i deranjează somnul gospodarului din Schitu Goleşti cu clămpănitul ei din cioc când îşi hrăneşte puii.

2 comentarii:

Tudor Cicu spunea...

Un vecin al amicului meu, scriitorul Nistor T. din Țintești de Buzău, mi-a spus într-o zi: Ați modernizat rețeaua electrică la noi în sat, dar n-ați ținut cont și de berze! „Păi, cum așa?” „-Uite,la vecinul meu ați pus un stîlp de metal și conductoare torsadat (funie, cu izolație) și cuibul berzei zace, acum, aruncat la pământ”. „Și?!”, mă arăt eu mirat. Păi ce ne facem, că la primăvară când vor veni berzele și nu mai dau de cuib, se vor întoarce, într-o seară, cu un bulgăre de jar și îl va arunca pe casă...și vom face cu rândul cu gălețile de apă, pregătite, dar dacă nu ne-om nimeri pe la casele noastre?” ”Pune dumneata o roată de căruță, de la una dezmembrată, sus în vârf și ai rezolvat problema!” Așa a făcut. Acum barza și-a reconstruit cuibul... o frumusețe pe roata de car. Și a scăpat și casele din jur de la un prăpăd sigur.
P.S. Așa că, românul din povestea dvs. să-și ia butoi și să-l adape continuu cu apă, că nu se știe când îl va paște nenorocirea.

Augustin spunea...

Ce pildă!
Cine are ochi de citit să ia aminte!