Două seri la rând, mă întâlnesc cu poeta Ileana R., venită la Curtea de Argeş, poeta cu care mă cunosc de hăt! peste 40 de ani. E Mama India a Severinului, toţi scriitorii mehedinţeni de după 1970 sunt copiii ei adoptaţi cu drag, copii care, în majoritate, o răsplătesc cu nerecunoştinţă, dacă nu chiar cu injurii în presă etc. Am stat aseară la o bere în restaurantul No Comment, aflat pe locul unde a existat casa în care s-a născut Urmuz. Apoi, la mine acasă, la o varză cu ciolan, la un peşte, la o palincă şi apoi un vin. Am depănat amintiri, am încercat râzând să descoperim turnătorii cu pseudonime din dosarele noatre de urmărire...
Tot râzând, mi-a povestit - printre altele - ultima ispravă a unui nepot de-al său, elev în clasa a opta şi chiar elev eminent la o şcoală unde notele sunt între 8 şi 10. Chemat la lecţie, el i-a spus candid profesorului:
- Dom' profesor, vă rog să mă scuzaţi, n-am învăţat lecţia. Dar colegul meu de bancă o ştie bine. Ascultaţi-l pe el şi eu îi dau 10 lei că răspunde în locul meu.
Uluit, profesorul a intrat în joc şi l-a ascultat pe cel nominalizat şi pe care l-a şi cadorisit cu nota10. Iar băiatul pricopsit şi cu notă maximă, şi cu bani, a dat în pauză, la chioşc, colegilor covrigi şi suc.
S-a creat însă o întreagă tevatură, cu anchete ale Inspectoratului Şcolar, cu sancţionarea profesorului ş.a.m.d. Oameni fără umor...
Dar scena mi-a adus aminte de întrebarea pusă de un ziarist preşedintelui George Bush jr. :"Dumneavoastră citiţi cărţi?" La fel de candid ca elevul severinean, preşedintele SUA a răspuns: "Eu nu citesc cărţi, dar am prieteni care citesc!" Altfel zis, Bush jr. citeşte prin reprezentanţi. De ce elevii n-ar răspunde la lecţie prin reprezentanţi!
Un comentariu:
N-ai cum spune ca umorul ar putea pierii...
Trimiteți un comentariu