Ion Zubaşcu, poet optzecist, publică în Viaţa Românească - nr.7-8/2010 - următoarea dare de seamă:
GENERAŢIA ’80 LA 60 DE ANI
În anunţurile de presă care au apărut în majoritatea revistelor literare ale ţării, cu mult timp înainte, invitând scriitorii optzecişti cu cărţi publicate în anul 2009 să trimită câte trei exemplare pentru premiile care se vor acorda, motivaţia întâlnirii de la Piteşti, la sfârşitul lunii mai, 2010, era formulată sub acest generic: Colocviul Naţional „Generaţia 80 la maturitate”. Ajunşi la faţa locului, în zilele de 27-28 mai, zecile de scriitori optzecişti, din aproape toate colţurile ţării, au reformulat mai exact genericul întâlnirii: Generaţia 80 la 60 de ani, cu perspectiva ca această primă ediţie să continue cel puţin până când titulatura colocviului va putea fi adaptată într-o versiune mai uşor memorabilă: Generaţia 80 la 80 de ani!
Pretextul întâlnirii a fost, în realitate, apariţia şi lansarea cărţii Generaţia 80 văzută din interior, vol I, Editura Tracus Arte, care include interviuri cu 18 scriitori de toate calibrele, realizate de Dumitru Augustin Doman şi publicate în revista Argeş, pe când era lăsat să conducă această revistă literară atât de fluctuantă. Ambiţia prozatorului şi publicistului remarcabil Dumitru Augustin Doman, recunoscut ca suflet al proiectului, de către Nicolae Oprea, preşedinele Filialei Piteşti a USR, e să realizeze o istorie a generaţiei 80 în interviuri, acest prim volum adunând dialoguri substanţiale cu scriitorii (în ordine alfabetică): Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Dan Arsenie, Gabriel Chifu, Nichita Danilov, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Ioan Groşan, Gheorghe Mocuţa, Ioan Moldovan, Nicolae Oprea, Viorel Padina, Marta Petreu, Constantin Stan, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, George Vulturescu şi Ion Zubaşcu. Evidenţa acestei liste impune constatarea că dintre cei 18 scriitori intervievaţi, doar unul e din Bucureşti, de altfel solidaritatea generaţiei 80 fiind mult mai manifestă de-a lungul anilor ( şi chiar eficientă) în provincie decât în capitală, unde nu s-a organizat încă un asemenea colocviu, de 30 de ani încoace.
La întâlnirea de la Piteşti au venit o bună parte dintre cei intervievaţi în volumul lui Doman, cărora li s-au adăugat alţi invitaţi de marcă, dar şi scriitorii zonei (în aceeaşi ordine alfabetică): Radu Aldulescu, Ştefan Dumitru Afrimescu, Aurel Maria Baros, Mircea Bârsilă, Ioan Buduca, Gabriel Chifu, Ionel Ciupureanu, Ioan Cristescu, Virgil Diaconu, Dumitru Augustin Doman, Ioana Dinulescu, Gellu Dorian, Sorin Durdun, Marius Ghica, Ştefan Ion Ghilimescu, Magda Grigore, Ioan Groşan, Silviu Guga, Gheorghe Izbăşeşcu, Ioan Lascu, Ion Bogdan Lefter, Victor Munteanu, Nicolae Oprea, Mircea Petean, Marta Petreu, Aurel Sibiceanu, Cassian Maria Spiridon, Vasile Spiridon, Constatin Stan, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, Dumitru Ungureanu, Ioan Radu Văcărescu, Călin Vlasie, George Vulturescu. Nu doar că aceşti scriitori au ajuns la Piteşti, dar au discutat o după-amiază întreagă despre fenomenul optzecist, după ce au ascultat două comunicări evaluatoare, a prozatorului Constantin Stan şi a poetului Liviu Ioan Stoiciu, dar şi intervenţiile substaţiale ale lui Ion Bogdan Lefter şi Călin Vlasie, urmaţi de Ioana Dinulescu, Vasile Spiridon, Ioan Lascu, Marta Petreu, Ion Zubaşcu, Gellu Dorian, Cassian Maria Spiridon, Mircea Bârsilă.
Tema generoasă a colocviului, moderat de criticul Nicolae Oprea, „Paradigma generaţiei 80, unitate şi diversitate”, a favorizat abordarea optzecismului din perspectiva celor 30 de ani de activitate creatoare în câmpul literaturii române contemporane, cu evocarea primelor evoluţii prevestitoare de schimbare, în diverse puncte ale ţării, nu doar în Bucureşti, demne de reţinut fiind argumentele convingătoare aduse de poetul şi editorul Călin Vlasie, conform cărora apariţia generaţiei 80 a corespuns unor schimbări macrostructurale, evidente la scară globală, în toate domeniile activităţii publice, politică şi economie, dar şi în domeniile social, istoric, ştiinţific etc. În planul strict literar, s-a pus în evidenţă trecerea de la „poezia pură” a moderniştilor, care tindea să înlocuiască lumea, prin autonomizarea textului, la registrul unui lirism postmodern, al cotidianului personalizat şi absorbant de realitate, prin toţi porii cuvintelor.
A doua zi a colocviului, participanţii au ieşit în pitorescul decor al zonei, natural şi istoric, la un recital de poezie în Câmpulung Muscel, cât şi la festivitatea de premiere de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, din Curtea de Argeş, unde s-au acordat următoarele premii: Gabriel Chifu – Premiul de Excelenţă „Radu G. Ţeposu”, pentru volumul Fragmente din năstruşnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită şi tot de el povestită, Ed. Ramuri; Mircea Bârsilă – Premiul de Poezie „Ion Stratan”, pentru volumul Monede cu portretul meu, Ed. Pământul; Varujan Vosganian – Premiul de Proză „Gheorghe Crăciun”, pentru romanul Cartea şoaptelor, Ed. Polirom; Cassian Maria Spiridon – Premiul „Alexandru Condeescu”, pentru volumul de eseuri Vieţi controlate, Ed. Junimea; Gheorghe Izbăşeşcu – Premiul special „Augustin Frăţilă”, pentru volumul Un pumnal sub cămaşă, Ed. Limes; Constantin Stan – Premiul special al juriului, pentru romanul Trăieşte şi mergi mai departe, Ed. Pământul. Cinci din cele şase premii acordate la Piteşti poartă numele unor scriitori optzecişti retraşi în istorie, în plină putere creatoare. De altfel, această primă ediţie a colocviului dedicat fenomenului optzecist în literatura română contemporană a debutat cu un moment de reculegere, în memoria unei lungi liste de scriitori, pentru care literatura a însemnat efectiv o problemă de viaţă şi de moarte. (Z.I.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu