Am urmărit toate meciurile lui Lucian Bute transmise până acum din Canada. Dar azi-dimineaţă în zori am avut cele mai mari emoţii înainte de meciul cu columbianul Zuniga. Acesta era voios, nonşalant, iar Bute mi se părea îngrijorat. Acum înţeleg că era doar concentrat.
După cum se ştie, în repriza a patra Bute l-a făcut knock-out pe adversarul său. Victoria aceasta poate fi luată - fără exagerare - ca o lecţie de viaţă valabilă şi pentru politicieni, scriitori, artişti, oameni de toată mâna...
Bute a venit cu tema învăţată. Ştia că trebuie să boxeze de la distanţă, că trebuie să lovească mai rapid, că nu trebuie să-l lase pe adversar să se apropie, necum să lovească, că trebuie să aibă răbdare cu el, să nu se arunce orbeşte. A ştiut toate acestea, le-a respectat cu maximă rigoare şi rezultatul a venit în 11 minute.
Bute este prototipul omului realizat. N-are nicio treabă cu criza globală. S-a desprins de România unde o familie de ţigani îi fura rezultatele din boxul amator. A trecut oceanul, a muncit cu seriozitate, a dus viaţă sportivă, a ajuns campion mondial şi evoluează acum pe reţete financiare considerabile, de vis. Modestia n-o mai punem, omul o are de acasă şi-i vine bine, ...mănuşă.
Dar de ce e o lecţie de viaţă? Simplu, pentru că dacă şi-ar face fiecare temele la locul lui, n-ar fi nicio criză în lumea asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu