Octavian Doclin – Pârga III (sau mersul în rod), prefaţă de Mircea Martin (Modus P.H., Reşiţa, 2006). Octavian Doclin a ajuns la al treilea volum din ciclul Pârgă, cuvântul acesta devenind o adevărată artă poetică a autorului: „Scribului văzând absenţa Stăpânului de la o vreme/dintre cele aflate acum în drumul spre coacere/îi încolţi în minte bănuiala că el ar putea fi/cel promis a fi pârga celor adormiţi în neputrezire/şi începu pregătirile pentru întâlnirea din cortul poemei…” Poema este ca un teritoriu ce trebuie cucerit de poet. După localizarea şi datarea textelor înţelegem că Doclin este inspirat de sărbători şi când se află în biserică. Sfârşitul plachetei se face cu un poem (o poemă?) intitulat Sfârşit de poem, adică un vers şi jumătate: „…cum la liziera morţii-spada duhului”.
P.S. Cum Tavi Doclin are o viteză de a publica mai mare decât a mea de a citi, între timp a apărut şi Pârgă (I, II, III), într-un singur volum.
3 comentarii:
Asa, cu cronicuta, dom Mitica, pune-o de doua ori, sa preceapa bine nataraii de trec p-aci sa ceteasca!
Anonimule atent,
că dom Mitica nu scrie nimic despre poetzii localnici nu ai observat? Or fi proaste, loazele astea? Ori are interese Miticutza pe unde da cu limba? Ori, o fi impartasind parerile ciracilor care s-au descalificat la acordarea premiilor Uniunii Scriitorilor. Vai de mama lor! Universitarii lui peste prajit, niste plescari amaritzi.Au avut shi Pistol! Asta cine mai e, fratelo? Posteaz-o shi pe asta, dom Mitica, daca ai sange in instalatzie!
Domnule, dacă nu ştiţi, Petru Pistol este cel mai bun profesor de greacă veche şi latină din România, plus traducător din aceste limbi, plus eseist. N-o spun eu, că nu mi-a fost profesor. Mi-a spus-o Petru Creţia acum 15 ani, maestrul şi profesorul lui.
Despre poeţii argeşeni am scris nu o dată.
De dat cu limba n-am de ce. Ce să câştig eu de la un Pascal de la Petroşani care nu are după ce bea apă?
Dar, iar fac o prostie răspunzând unui anonim plin de venin.
Trimiteți un comentariu