Dacă s-ar alcătui o antologie de poezie pe tema oglinzii/oglindirii, din ea n-ar putea lipsi nicicum poemul Chipul al lui Nichita Danilov. Iată-l!:
Tu baţi cu pumnul în apă,
dar chipul nu ţi-l atingi.
Îţi vâri mâinile în apă,
dar chipul nu ţi-l atingi.
...Ca un bănuţ din aramă
el lunecă încet, tot mai adânc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu