miercuri, 16 aprilie 2014

Şi noi, în genunchi

În cele peste o mie de postări de aici, după ce n-am mers eu la urne timp de 12 ani, am zis/scris că voi merge doar dacă se va institui votul obligatoriu, dat fiind procentul redus de votanţi. Dar, prost bătrân ce sunt, am mers în 2012 la vot, de două ori, neobligat. Cele mai mari dezamăgiri. Totul e pierdut. Până la sfârşitul vieţii, nu voi mai merge la alegeri nici dacă va fi amenda de 10 000 de euro şi voi muri sărac, om al străzii şi definitiv insolvabil.

Dar, în condiţiile României politice de astăzi, cum ar arăta alegerile? Păi, într-o mocirlă mare, de noroi negru şi puturos, se vor scălda nişte tipi cu costum şi cămaşă albă şi cravată şi-şi vor arunca în faţă cu ură, dar şi cu cinism, dar şi cu umor grosier, îşi vor arunca în obraz pumni de amestec de nămol şi căcat. Te uiţi, asculţi îndemnurile că trebuie să alegi, ca şi până acum, răul cel mai mic, şi te întrebi pe cine să alegi. Pe ăla care şi-a mai salvat un guler cât de cât alb? Pe cel care aruncă căcat cu mai mare abilitate/agilitate? Pe cel potopit cu nămol de sus până jos chiar dacă el mai strigă din când în când: "Vă rog! Pardon! Să fim totuşi civilizaţi! Platon şi Aristotel ziceau că..." Ziceau pe dracu'.

În cazul alegerilor obligatorii, peisajul va fi tot acesta, dar electoratul va sta pe mal scârbit, cu imaculatul buletin de vot în mână. Stropi de nămol şi căcat îl vor stropi de va puţi urna ca un closet din Parâng de pe şantierul tineretului  Bumbeşti-Livezeni. Ei, politicienii, vor înota în noroi şi căcat până la gât, iar noi, în genunchi vom vota cu ştampile muiate în pişat şi căcat. Am putea să le zicem candidaţilor noştri porci, dacă n-am jigni animalele de tăiat la Ignat, pentru că porcii intră în mocirlă doar pentru a se răcori, apoi îşi văd de treabă.

Ţară de căcat!

4 comentarii:

V.I.Leana spunea...

Aş reformula: Ţara politicienilor de căcat, bolnavă, axfisiată de mirosurile lor pestilenţiale!

Augustin spunea...

Ai dreptate. Eram prea plin de năduf să mai fiu atent la nuanţe!
Dar, mai dă-i dracului! Să încercăm să ne găsim pacea şi liniştea în noi.
Îţi doresc sărbători cu bucurie şi cu sănătate alături de cei dragi!

Pasarea cetii spunea...

Va doresc si eu sarbatori fericite! Daca nu se poate,
macar suportabile!

V.I.Leana spunea...

Şi eu dragă Augustin îţi doresc şi ţie împreună cu întreaga familie dar şi comentatorilor blogului precum şi cititorilor tăi, tot un fel de familie mai mare, un paşte tihnit cu pace şi sănătate în pofida vremurilor!