joi, 4 februarie 2010

Marca Ceauşescu

Ei da, aproape timp douăzeci şi cinci de ani(1965-1989) erai obligat să pronunţi numele Ceauşescu cu sfinţenie, erai obligat ca, pronunţându-l, să-l omagiezi, să-l slăveşti, să-i aduci adânci osanale, altfel nu-ţi era bine. Altfel, Ceauşescu era intangibil, el nu greşea, el nu ne exploata, el nu ne înfometa, nu ne lăsa fără căldură şi fără energie electrică când i se năzărea lui, nu ne alinia ca pe vite la cozi interminabile la pâine şi lapte, nu dădea ordin de represiune cu gloanţe de război când oamenii au ieşit în stradă... Nu, nu, nu! Pentru toate acestea el era ne neatins, de neatins. De neatins cu vorba, cu scrisul, că altfel chiar era de neatins.

Pe urmă, cică a venit democraţia, cu libertatea ei de expresie, cu libertatea de a spune şi de a nu te auzi nimeni, cu democraţia originală... Acum, urmaşii lui Ceauşescu i-au înregistrat numele la OSIM, e marcă oficială, vezi bine, şi cică n-ai voie să scrii o operă literară despre el, că intri sub incidenţa legii. Când cizmarul se credea liderul planetei şi românii o spuneau făcând spume la gură, Ceauşescu nu era marcă. Să fie înălţat pe culmi pe care nu le merita nici în proporţie de 0,5 la sută era voie, fără fără teama că intrăm sub incidenţa legii folosindu-i marca. Pentru a spune acum adevărul despre un om care a strâmbat cu cinism destinele a zeci de milioane de români, ne trebuie voie de laValentin Ceauşescu, de la dl. Opreanu. Îmbuibaţii ăştia pe care i-am căinat în decembrie-ianuarie 1989/1990 au scos capul de la cutie şi vor iar să ne încalece.

N-am avut niciodată în proiect să scriu vreo carte despre Ceauşescu. Dar acum chiar c-am să scriu un roman despre Ceauşescu. Să vină la mine să mă execute aceşti aroganţi. Abia atunci voi fi şi eu revoluţionar.

4 comentarii:

gradu spunea...

Intre bare

Dom'e, deci aia pe care-i cheama tot Ceausescu tre' sa-si schimbe numele de familie c-asa vrea ginerele unui Nicolae Ceausescu. Numa'n judetu' Arges stiu vreo 10 (zece!) familii Ceausescu; intre cei patruzeci si ceva de membri ai acestor vor fi fiind si unu'doi Nicolae. Adica tre'sa zica "Bogdaproste!" daca nu le cere Oprean bani ca drepturi de autor pentru ca au pe certificatele de nastere "Ceausescu"? Ori oamenii aia n-au voie de la OSIM si Oprean sa aiba bloguri?
Pai, acum, si o maimuta ca Dr. Lecter are blog. Apropo, am vazut ca n-ai publicat ieri comentariul meu. Ti-a fost teama ca "iesea ca de la Nufarul" respectiva?

gradu spunea...

“‘Tu-le mama lor de hoti”

Oamenii sunt conservatori. Nu, nu toti. Si nu, nu e vorba de orientari politice. Oamenii din cartierul meu sunt niste conservatori, pastratori de traditii. Nu zic doar de faptul ca, atunci cand trece pe strada, orice om - femeie ori chiar un varstnic - il saluta pe cel din vreo curte, chiar daca acesta e un tanar. Sigur, cand se-ntalnesc pe strada, tanarul saluta primul. Ca la tara. Si, tot ca acolo, vecinii mei au pastrat obiceiul de a asculta la difuzor. Nu la radio – portabil ori stationar – ci la un difuzor agatat pe perete... (Restu'n gradul.blogspot.com )

popa 130 spunea...

Stimate Domnule Doman

Va solicit intrigat si obosit
Sa publicati aceste randuri prin care imi exprim indignarea ca nu ati vrut sa publicati pe blogul Dvs. comentariul cu bibliotecara, trimis de mine , sub pretextul ca respectivul comentariu nu indeplineste cerintele de exprimare academinca .

Cu toate ca ati ras ca un porc nerusinat in timp ce-l citeati m-ati sunat sa-mi spuneti ca nu se poate publica.

Nefiind scriitor si neavand nici blog pentru ca n-am ce spune , eram fericit ca pot face exercitii de exprimare pe blogul Dvs. [ asta in contextul in care nu prea am ce face zilele astea] Durerea care m-a cuprins e nemarginita.

Chiar nu vad ce e rau in toata asta poveste :

Ca undeva traieste o bibliotecara,

Ca ei ii plac scrierile taranilor cu botnite culegand via boierului la calup cu lupta pentru pace a lui Jules Perahim si ca istoria omenirii este istoria luptei de clasa. [ Aceasta este descrierea data de Zaharia Stancu, a facut cariera, a fost exploatata de propaganda regimului, a fost reprodusa in manuale scolare, a fost reeditata, a fost presarata cu desenele ( alea cu lupta de clasa pentru starpirea regimului burghezo-mosieresc ale lui Jules Perahim )…]

Ca in acest context istoria omenirii este istoria luptei de clasa . [ Pai asta e de la Marx]
C
a bibliotecara din ea regreta ca nu mai are 6 ani varsta la care copiii romaniei pot vota schimbarea legii invatamantului adica introducerea examenului de inscriere in clasa intai cat si introducerea din scoala primara a 10 ore de sexologie pe saptamana si scoaterea celorlalte materii nefolositoare . [ Asta spun guvernantii romaniei iar eu am vazut la realitatea tv]
A
m mai spus ca ea bibliotecara e putin inaltuta si draguta . [Si m-am gandit apoi ca un barbat cu voce tare.] Aici imi pare rau ca n-am bagat-o si p-aia cu cainele adica dragostea dintre om si animal.

Apoi povestea cu mesterul artist fierar [ valori populare romanesti pe cale de disparitie]

Am fost delicat folosind cuvantul supraponderal, apoi intriga, visele zanei si fetii frumosi care trebuiesc impresionati.

Am facut o paranteza ca chiar am avut o zi ocupata la serviciu si nimic nu m-a putut intrerupe mai bine da o juma da ora tastand la textu cu bipliotecara.

Apoi apogeul . Vine ea vulcanica - se autosesizase [ si i-am mai pus in gura niste cuvinte ale lui Zaharia Stancu ]
A mai fost partea cu dansul , exprimarea exploziva si prietenul vlagui si ranit.
Cred ca asta a fost aproximativ tot.

gradu spunea...

Asa e, domnu' popa. N-a vrut dom' Doman sa publice niciun comentariu bun, da' rau, despre bibliotecara (hmm?!). Al meu fusese si scurt si nu prea injurios, si tot... nu. Da' cre'ca il trimit direct (comentariu' meu nepublicat de dl. Doman) in rect, pardon!, in blog. A' lu' Dr. Lecter. Da' nu mai zic nimic. Mi-e ca nu-l publica nici p-asta.
Apropo, cum era vodca aia "Ceausescu"? Ca nu mai tin minte. N-am mai baut demult ca n-am mai vazut.