Preşedinte în bălării la Scorniceşti

Televiziunea poporului OTV ne-a înnebunit în vara asta că Ceauşescu trăieşte nu ştiu unde, într-o ţară care începe cu A sau cu C, în Angola, în Coreea de Nord, în Cuba, în Abhazia sau mai ştiu eu unde. Am acuzat de prostie, dar mai ales de şmecherie televiziunea şoricelului din Caracal. Însă nu, tovarăşul trăieşte. Dar nu în ţări de exotism pline.

Ei nu, Ceauşescu are 91 de ani şi trăieşte la Scorniceşti. Alaltăieri - după cum mi-a povestit o sursă! - bătrânul stătea pe prispa casei, mascat de bălăriile înalte din curte. Stătea într-un tron de nuiele şi bătea flecuri la nişte ciubote. "Măcar acum să ucenicesc şi eu, să-mi onorez renumele!" se scuza el. 

În faţa casei -  o delegaţie de oameni responsabili, unul şi unul, toţi căciulari, toţi patrioţi, o delegaţie în genunchi. Printre ei îi recunoştea sursa noastră pe Ştefan Andrei, Ion Dincă (a murit? ce contează!), Emil Bobu, Adrian Păunescu, Dan Zamfirescu, Paul Everac, Ion Cristoiu, concetăţeanul meu Gheorghe Ungureanu şi mulţi alţii. Stăteauu în genunchi şi se milogeau:

- Stimate şi iubite tovarăşe Ceauşescu, vă rugăm să acceptaţi să candidaţi în noiembrie, ţara se duce de râpă, marinarul ăsta nebun desăvârşeşte ceea ce a început trădătorul Iliescu! Trebuie să curmaţi capitalismul ăsta sălbatic, mai avem de făcut diguri, fabrici şi uzine, şosele şi cenacluri înflăcărate, vă rugăm din suflet!..."

În timpul acesta, o infirmieră agro-industrială din oraşul agro-industrial Scorniceşti îi scoate de sub tronul de nuiele o ploscă plină şi-i pune la loc una curată. 

- Nu pot, tovarăşi. Vă mulţumesc pentru încrederea acordată, dar nu mai pot. Vedeţi şi voi, mă cac pe mine!...

- Ba puteţi, stimate şi iubite tovarăşe secretar general, preşedinte pe veci al ţării şi preşedinte al Consiliului de Stat, al Frontului Unităţii Socialiste şi al altor Comitete şi Comisii etc. Căcatul dumneavoastră e de aur, ca şi epoca care cu mândrie patriotică aţi condus-o...

Adrian Poetul Minune i-a compus pe loc o odă şi i-a recitat-o tunător, mobilizator, plin de patos şi de iubire înflăcărată. 

- Frumos le zici tovarăşe Păunescu. Dar Vadim Tudor unde e, el de ce nu vine?

- Nu vine, că candidează şi el, iertaţi-mi cacofonia, că candidează să înşele vigilenţa duşmanilor ţării, că candidează ca un iepure al dumneavoastră la proba de 10 000 de metri de la Daciadă.

La Scorniceşti, alaltăieri era soare, era cald, iar tovarăşul Nicolae Ceauşescu bătea cuie în tălpi.  Cât priveşte candidatura, sursa n-a mai apucat să afle ce s-a hotărât, că securiştii au prins-o în bălării şi-au chelfănit-o de nu s-a văzut. Dar ce mai contează. Mai sunt acolo vreo două-trei luni şi vom afla dacă scăpăm sau nu de capitalismul sălbatic.