luni, 25 ianuarie 2016

Gigi Becali: scriu şi plâng!

           La o televiziune românească, s-a mărturisit unei reportere, ca la Domnul nostru Iisus Cristos, Gigi Becali. Scriitorul Gigi Becali. Cu cărţile pe masă, cu cele cinci cărţi scrise la închisoare, recunoscând că de citit n-a citit decât două-trei în toată viaţa lui, că lui nu-i place să citească. Acum, să nu ne pierdem umorul şi să-l urmărim pe autorul Gigi în febra creaţiei:
           "Dacă ai să citeşti cartea asta, asta-i cea mai interesantă, Muntele, plângi. Chiar eu am plâns, când am scris-o pe asta. Dacă o citesc acum pe cartea asta, eu, care am scris-o, eu şi-acuma plâng. Că sunt lucruri prea frumoase. Care nu poate să scrie Manolescu aşa ceva. Şi nici Pleşu nu poate să scrie aşa ceva. Trebuie să simţi aşa. Nu poţi să scrii ceea ce nu simţi. E adevărat, sunt unii filozofi, cum este Liiceanu care e atâta de inteligent, încât el poate să scrie ceea ce nu simte. Sunt unii atâta de deştepţi..."
        Încercând a trage noi o concluzie, în afară desigur de el, Gigi Becali ot Pipera, ceilalţi scriitori sunt nesimţiţi/nesimţitori care nu pot scrie ceea ce nu simt. Cu excepţia lui Liiceanu, care şi el e nesimţitor, dar e atâta de deştept că scrie şi ceea ce nu simte."
        Aş zice că Manolescu şi Pleşu pot să-şi bea liniştiţi cafeaua şi coniacul după ce-i desfiinţează Jiji. Mai complicat e cu Liiceanu. Când te laudă Gigi Becali, ar cam trebui să intri în panică.
Dacă tu ai să citești cartea asta, asta-i cea mai interesantă, „Muntele”, plângi! Chiar eu am plâns, când am scris-o p-asta! Dac-o citesc acum pe cartea asta, eu, care am scris-o eu, eu și-acuma plâng! Că sunt lucruri prea frumoase! Care nu poate să scrie Manolescu așa ceva! Și nici Pleșu nu poate să scrie așa ceva! Trebuie să simți așa! Nu poți să scrii ceea ce nu simți! E adevărat, sunt unii filosofi, cum este Liiceanu, care e atâta de inteligent, încât el poate să scrie ceea ce nu simte. Sunt unii atâta de deștepți!”, mărturisește George Becali.
„Cărțile astea cinci acum sunt la Biblioteca Congresului American. Acolo au fost trimise! Le-am trimis eu că mi-au cerut! Am și eu prieteni prin America, pe la Washington, pe-acolo, care mi-au zis „Vreau cărțile tale, vreau să le studieze cineva, le-aduc la Congres””, povestește Becali.
Timpul petrecut în temniță a fost, cu siguranță, cel mai folositor și prețios din viața mea. Aceasta pentru că, astfel, am cunoscut drumul Mântuirii. Pe care, chiar dacă credeam că-l știu, nu-l cunoșteam nicidecum. Ce-am scris pe spate face cât toată opera lui Manolescu!”, spune George Becali.
- See more at: http://mihaivasilescublog.ro/2016/01/24/eruditie-gigi-becali/#more-10749

Dacă tu ai să citești cartea asta, asta-i cea mai interesantă, „Muntele”, plângi! Chiar eu am plâns, când am scris-o p-asta! Dac-o citesc acum pe cartea asta, eu, care am scris-o eu, eu și-acuma plâng! Că sunt lucruri prea frumoase! Care nu poate să scrie Manolescu așa ceva! Și nici Pleșu nu poate să scrie așa ceva! Trebuie să simți așa! Nu poți să scrii ceea ce nu simți! E adevărat, sunt unii filosofi, cum este Liiceanu, care e atâta de inteligent, încât el poate să scrie ceea ce nu simte. Sunt unii atâta de deștepți!”, mărturisește George Becali.
„Cărțile astea cinci acum sunt la Biblioteca Congresului American. Acolo au fost trimise! Le-am trimis eu că mi-au cerut! Am și eu prieteni prin America, pe la Washington, pe-acolo, care mi-au zis „Vreau cărțile tale, vreau să le studieze cineva, le-aduc la Congres””, povestește Becali.
Timpul petrecut în temniță a fost, cu siguranță, cel mai folositor și prețios din viața mea. Aceasta pentru că, astfel, am cunoscut drumul Mântuirii. Pe care, chiar dacă credeam că-l știu, nu-l cunoșteam nicidecum. Ce-am scris pe spate face cât toată opera lui Manolescu!”, spune George Becali.
mihai_vasilescu_gigi_becali
- See more at: http://mihaivasilescublog.ro/2016/01/24/eruditie-gigi-becali/#more-10749

Dacă tu ai să citești cartea asta, asta-i cea mai interesantă, „Muntele”, plângi! Chiar eu am plâns, când am scris-o p-asta! Dac-o citesc acum pe cartea asta, eu, care am scris-o eu, eu și-acuma plâng! Că sunt lucruri prea frumoase! Care nu poate să scrie Manolescu așa ceva! Și nici Pleșu nu poate să scrie așa ceva! Trebuie să simți așa! Nu poți să scrii ceea ce nu simți! E adevărat, sunt unii filosofi, cum este Liiceanu, care e atâta de inteligent, încât el poate să scrie ceea ce nu simte. Sunt unii atâta de deștepți!”, mărturisește George Becali.
„Cărțile astea cinci acum sunt la Biblioteca Congresului American. Acolo au fost trimise! Le-am trimis eu că mi-au cerut! Am și eu prieteni prin America, pe la Washington, pe-acolo, care mi-au zis „Vreau cărțile tale, vreau să le studieze cineva, le-aduc la Congres””, povestește Becali.
Timpul petrecut în temniță a fost, cu siguranță, cel mai folositor și prețios din viața mea. Aceasta pentru că, astfel, am cunoscut drumul Mântuirii. Pe care, chiar dacă credeam că-l știu, nu-l cunoșteam nicidecum. Ce-am scris pe spate face cât toată opera lui Manolescu!”, spune George Becali.
mihai_vasilescu_gigi_becali
- See more at: http://mihaivasilescublog.ro/2016/01/24/eruditie-gigi-becali/#more-10749
Dacă tu ai să citești cartea asta, asta-i cea mai interesantă, „Muntele”, plângi! Chiar eu am plâns, când am scris-o p-asta! Dac-o citesc acum pe cartea asta, eu, care am scris-o eu, eu și-acuma plâng! Că sunt lucruri prea frumoase! Care nu poate să scrie Manolescu așa ceva! Și nici Pleșu nu poate să scrie așa ceva! Trebuie să simți așa! Nu poți să scrii ceea ce nu simți! E adevărat, sunt unii filosofi, cum este Liiceanu, care e atâta de inteligent, încât el poate să scrie ceea ce nu simte. Sunt unii atâta de deștepți!”, mărturisește George Becali.
„Cărțile astea cinci acum sunt la Biblioteca Congresului American. Acolo au fost trimise! Le-am trimis eu că mi-au cerut! Am și eu prieteni prin America, pe la Washington, pe-acolo, care mi-au zis „Vreau cărțile tale, vreau să le studieze cineva, le-aduc la Congres””, povestește Becali.
Timpul petrecut în temniță a fost, cu siguranță, cel mai folositor și prețios din viața mea. Aceasta pentru că, astfel, am cunoscut drumul Mântuirii. Pe care, chiar dacă credeam că-l știu, nu-l cunoșteam nicidecum. Ce-am scris pe spate face cât toată opera lui Manolescu!”, spune George Becali.
- See more at: http://mihaivasilescublog.ro/2016/01/24/eruditie-gigi-becali/#sthash.Q2cwfsFx.dpuf
Dacă tu ai să citești cartea asta, asta-i cea mai interesantă, „Muntele”, plângi! Chiar eu am plâns, când am scris-o p-asta! Dac-o citesc acum pe cartea asta, eu, care am scris-o eu, eu și-acuma plâng! Că sunt lucruri prea frumoase! Care nu poate să scrie Manolescu așa ceva! Și nici Pleșu nu poate să scrie așa ceva! Trebuie să simți așa! Nu poți să scrii ceea ce nu simți! E adevărat, sunt unii filosofi, cum este Liiceanu, care e atâta de inteligent, încât el poate să scrie ceea ce nu simte. Sunt unii atâta de deștepți!”, mărturisește George Becali.
„Cărțile astea cinci acum sunt la Biblioteca Congresului American. Acolo au fost trimise! Le-am trimis eu că mi-au cerut! Am și eu prieteni prin America, pe la Washington, pe-acolo, care mi-au zis „Vreau cărțile tale, vreau să le studieze cineva, le-aduc la Congres””, povestește Becali.
Timpul petrecut în temniță a fost, cu siguranță, cel mai folositor și prețios din viața mea. Aceasta pentru că, astfel, am cunoscut drumul Mântuirii. Pe care, chiar dacă credeam că-l știu, nu-l cunoșteam nicidecum. Ce-am scris pe spate face cât toată opera lui Manolescu!”, spune George Becali.
- See more at: http://mihaivasilescublog.ro/2016/01/24/eruditie-gigi-becali/#sthash.YpawQYS7.dpuf
Dacă tu ai să citești cartea asta, asta-i cea mai interesantă, „Muntele”, plângi! Chiar eu am plâns, când am scris-o p-asta! Dac-o citesc acum pe cartea asta, eu, care am scris-o eu, eu și-acuma plâng! Că sunt lucruri prea frumoase! Care nu poate să scrie Manolescu așa ceva! Și nici Pleșu nu poate să scrie așa ceva! Trebuie să simți așa! Nu poți să scrii ceea ce nu simți! E adevărat, sunt unii filosofi, cum este Liiceanu, care e atâta de inteligent, încât el poate să scrie ceea ce nu simte. Sunt unii atâta de deștepți!”, mărturisește George Becali.
„Cărțile astea cinci acum sunt la Biblioteca Congresului American. Acolo au fost trimise! Le-am trimis eu că mi-au cerut! Am și eu prieteni prin America, pe la Washington, pe-acolo, care mi-au zis „Vreau cărțile tale, vreau să le studieze cineva, le-aduc la Congres””, povestește Becali.
Timpul petrecut în temniță a fost, cu siguranță, cel mai folositor și prețios din viața mea. Aceasta pentru că, astfel, am cunoscut drumul Mântuirii. Pe care, chiar dacă credeam că-l știu, nu-l cunoșteam nicidecum. Ce-am scris pe spate face cât toată opera lui Manolescu!”, spune George Becali.
- See more at: http://mihaivasilescublog.ro/2016/01/24/eruditie-gigi-becali/#sthash.YpawQYS7.dpuf

11 comentarii:

Popa spunea...



Pai ar trebui sa plangi si tu
mai, Domane

Eu l-am vazut pe Gigi ;
Ce a scris el pe coperta face cat toata opera lui Manolescu.

L-a intrebat reportera :
- Acu, in libertate de ce nu mai scrieti ?

- Fă-ă . A zis Gigi :
Ai tu habar cat trebuie sa te stroflocești la creier
ca sa scri o carte ?

Pai cand ma sculam eu noaptea si ma strofloceam la creier...
Pai nu mai vreau acu nici in ruptu-capului.
Na. Du-te-n gura matii da proasta.

Becali explică mecanismul:
„Aveai ore de scris. Și trebuia să stai acolo. De exemplu, eu scriam și mă sculam și noaptea, de exemplu... Dar toate alea trebuiau trecute într-un registru de trei ore pe zi de scris! Și trebuia să fii acolo, la masă, să scrii, că te vedea milițianul că nu ești! Și zicea „N-a lucrat astăzi carte!”.



Popa spunea...


Cititi aici si va minunati

ca poate in acest fel
nu se va mai intampla niciodata :

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Editura+Penitenciarul+Cum+se+scrie+o+carte+in+inchisoare

De la Adrian Nastase spunea...



„Toate sistemele penitenciare încurajează activitatea fizică pentru a permite reducerea pedepselor. Ar fi ciudat ca activitatea intelectuală să nu beneficieze de această posibilitate”.

Anonim spunea...

oier ieșit din livoluția gorbaciovisto-ilisciană ditamai boiarul, normal, deci să scrie și să plângă. Vorba ar fi de ce plânge : de bucurie sau de frică, să nu-l ajungă brațul lung care l-a miruit ?

Iosif spunea...



O-O-OF Ma-ma,

Gigi Becali , Gigi Becali

Dom-,le Doman :
200 de persoane încarcerate
peste 400 de volume publicate
( PATRU SUTE DE SUTE DE SUTE DE SUTE DE CARTI DE STIINTA)

Dar de Baronul Mischie nu zice nimeni nimic ?
E adevarat ca ala nu se scula noaptea.



George BECARICIU spunea...


Reporter: Acum, că sunteți în libertate, nu mai aveți chef să mai scrieți?

George Becali: Crezi că-i așa de ușor? Trebuie să-ți strofoci creierii... aoleu... te scoli noaptea, ce să mai scriu, ce să mai fac, să mai nu știu ce, să mai nu știu cum... Pentru ce să muncesc? N-aș mai munci să mai fac o carte acum... nici dacă-mi dai un milion de euro! Nu vreau! E greu de scris o carte! Că te chinui la ea!

Ana Cur-Duba spunea...



sI EU PLANG .

Becali trebe divinizat
hai mo
iesiti pa strada


de Mihai Cernea , 24 aprilie 2012 spunea...



Ziarul Catavencu stia din 2012 ca Jigi Becali
va publica carti stiintifice :

Surse din interiorul Humanitas ne-au mărturisit că întreg stafful editorial de-abia așteaptă publicarea cărții lui Becali şi ne asigură că nici măcar Noica sau Eliade nu se compară cu profunzimea de care dă dovadă filosoful-cioban. Aceștia nu au ezitat să-l numească pe Becali „Coelho machidon”, „Gigi Kant” sau „Schopenhauer din Pipera”.

http://www.academiacatavencu.info/actualitate/gigi-becali-va-publica-o-carte-de-filosofie-la-humanitas-6856

Mimi spunea...



Stie cineva daca Toni Greblă a publicat
ceva lucrari stiintifice ?

rochii, ouă de struţ sau lucruri utile bărbaţilor ?

Anonim spunea...


Doi prieteni se întâlnesc la o bere.
– Băi, să vezi ce mi s-a întâmplat, zice primul. Eram în parc, am văzut o doamnă care venise cu copilul la joacă și avea multe baloane-n mână. Am vrut să-i zic: “vai, dar ce baloane frumoase aveți!”, dar am greșit și i-am spus: “vai, dar ce balcoane frumoase aveţi!”… Şi m-a bălăcărit femeia, m-a făcut cu ou şi cu oțet, a fost nasol rău de tot…
Celălalt se uită dispreţuitor la el, după care-i zice:
– Asta a fost nasol??? Păi atunci stai să-ţi zic ce am păţit eu. Eram cu nevastă-mea la un picnic și am vrut să-i zic: “dă-mi untul”. Ei, și m-am încurcat și i-am zis din greșeală: “băga-mi-aș p*la în mă-ta de nenorocită care ești, că mi-ai distrus viaţa şi mi-ai mâncat tinereţea”!

Anonim spunea...

Am cunoscut mulți ciobani mai puțin inteligenți și mai puțin cultivați decât domnul Becali, dar majoritatea erau totuși mult superiori. Să fi cioban, este o situație!
Rămân la părerea mea, Becali, este numai unul dintre marile personalități istorice caracteristice pt. România multilateral dezvoltată (visul unui Geniu s-a împlinit!) și merită un roman și un prozator talentat!