Naratorul romanului Memoriile unui trişor de Sacha Guitry, adolescent fiind, şi groom într-un hotel, face următoarele observaţii despre Parisul acelor vremi:
"Paris! Prea multă lume. Sau, mai exact, prea multe lumi, la plural. Prea mulţi bogătaşi şi prea mulţi săraci, prea multe fete pe trotuare, prea mulţi oameni care muncesc şi prea mulţi oameni care şomează. Prea multă măreţie şi prea multă mizerie. Prea multă ploaie când plouă, prea multă căldură când e cald şi prea mult frig când dă frigul iernii".
Nu vi se pare că e vorba de Bucreştii zilelor noastre sau chiar de România de azi? Ba bine că nu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu