sâmbătă, 2 mai 2015

Meciul secolului? Meciul secolelor? Un băiat din România este un fel de protagonist!

      La noapte, mă rog, spre dimineaţă, din America vom vedea un meci de box ieşit din comun. Ziarele îl numesc "meciul secolelor"! Este exagerat. Atunci ce au fost meciurile lui Muhamad Alli (Casius Clay) cu  Foreman, cu Frazer şi cu ceilalţi grei?!

      Ei bine, spre 6,00 dimineaţa, americanul Floyd Mayweather şi filipinezul Manny Pacquiao vor boxa pentru patru centuri mondiale: WBC, WBA, WBO şi una specială WBC. Iar reţeta financiară este ameţitoare: peste 300 de milioane de dolari, plus tot cam pe atâţia din reclame. Biletul de intrare costă între 150 şi 10 000 de dolari.
       Dar, ce am scris eu până acum, e o ştire de presă banală. Partea originală a postării mele este aceea că acum trei zile am participat la Centrul Cultural "Jean Luis Calderon" din Bucureşti la lansarea unui teanc de cărţi semnate Mihai Vişoiu. Am fost printre criticii care l-au prezentat pe prozator. Cărţile erau de proză autentică, dar şi de reportaje despre box, omul fiind chiar boxer acum vreo jumătate de secol. Ei bine, în sală se afla şi campionul naţional de box Marian Leondraliu care s-a întâlnit la Campionatul Mondial (de amatori, să ne înţelegem) de box de la Berlin din 1995 chiar cu Floyd Mayweather! Americanul, care este neînvins în 47 de meciuri la profesionism, a fost pus la podea de Leondraliu. Mihai Vişoiu a scris de la faţa locului. Tocmai se introdusese maşina de punctaj, unde arbitrii apăsau pe-un buton. Ei bine, arbitrii l-au dat învingător pe american cu 9-8, în huiduielile spectatorilor.
        După lansarea cărţilor lui Vişoiu, am stat de vorbă la un pahar de apă minerală cu Leondraliu şi l-am întrebat dacă şi la amatori americanul boxa tot aşa de enervant, pe defensivă. Mi-a spus că da. În privinţa pronosticului, băiatul ăsta, Marian Leondraliu, mi-a spus că ar vrea să învingă filipinezul cel pornit de jos, şi ofensiv, cu inimă, dar că are bănuiala că va câştiga americanul. Este ceea ceea ce cred şi eu, boxerul DAD ratat la 17 ani.

5 comentarii:

Anonim spunea...

De ce ratat?
Multumesc, Odetta

Şerban Tomşa spunea...

Maestre DAD,
M-am obișnuit cu ideea că, în lumea asta, orice premiu, orice trofeu - chiar și Balonul de Aur câștigat acum trei ani de Messi și acum doi ani de Ronaldo - reprezintă efectele unor aranjamente. Totul este trucat, mai ales când decizia e luată de o așa-zisă instituție. Numai unii dintre lupii singuratici, ca Domnia Ta, au cutezanța nebun-sublimă de a spune adevărul.
Din cauza faptului că adorm abia spre dimineață, n-am putut urmări meciul, dar secvențele pe care le-am văzut azi confirmă ceea ce spui.

Augustin spunea...

Odetta. Ratat pentru că m-am lăsat după vreo trei meciuri, recunoscând eu - în ciuda încurajărilor antrenorului - că n-am talent de boxer.

Augustin spunea...

Şerbane dragă, vreau să spun că filipinezul a boxat excelent, în nota lui, iar Floyd a alergat tot ringul, cum face de 20 de ani, şi a scăpat câte o directă când şi când. Dar filipinezul nu s-a supărat că cei trei arbitri judecători (toţi americani!) nu i-au dat decât patru reprize, deşi eu cred că a câştigat şapte. Nu s-a supărat, ştiind că vine dintr-o sărăcie lucie şi că partea lui din acest meci a fost peste 100 de milioane de dolari. Mă bucur pentru el, şi mă bucur măcar că românul Leondraliu l-a pus la podea pe Floyd în 1995.

Anonim spunea...

Ratarea presupune mult mai mult, cel putin in acceptiunea mea. Pe 2 mai a murit Maya Plisetskaya, balerina absoluta, dupa mine. Acest lucru mi-a amintit ca Baletul ar fi putut viata mea daca... insa faptul ca nu am facut balet, nu este pentru mine o ratare.
Constat, iar, ca lucrurile sunt si dupa cum le privesti, sau dupa cine le priveste...
Maestre DAD, multumesc ca scrieti, daca boxati ne-ati fi privat de multe bucurii si iluminari, dupa modesta mea parere, Odetta