marți, 4 februarie 2014

Şi cu banii daţi, şi cu banii luaţi!

Cu acordul FMI, Victor Ponta va da o ordonanţă prin care românii cu salariu de sub 1600 de lei şi cu rate restante la bănci vor beneficia de reeşalonare a datoriilor pe doi ani şi de înjumătăţire a ratelor. Adică, şi-a luat românul nostru pe credit ce l-a ispitat piaţa capitalistă, apoi a uitat sau şi-a dat seama că n-are bani să-şi plătească ratele. Nici o problemă! Domnul nostru prim ministru îi sare mintenaş în ajutor. Nu cu bani din puşculiţa Dacianei, desigur, ci de la buget. La o primă strigare, cică e vorba de vreun milion şi ceva de euro.

Pentru dl. premier, aş vrea să dau exemplul propriu. Am salariu (mult) sub 1600 de lei. Mi-am luat - cu un credit pe 10 ani - un pârlit de Logan cu care să merg la serviciu zilnic 40 de kilometri dus şi tot atâţia întors. De şapte ani şi jumătate plătesc lunar rata, fără nici o întârziere, ba cu două-trei zile în avans, să nu uit cumva. Şi voi mai plăti încă doi ani şi jumătate. Că-mi fată căţeaua, că-mi moare purceaua, că mi se arde televizorul, că e secetă sau mă înzăpezesc, lună de lună plătesc rata la bancă, plus dobânda care o şi dublează. Descopăr acum că era mai bine de n-o plăteam. Mi-o înjumătăţea dl. Ponta şi mi-o reeşalona pe doi ani. Ce prost am fost! Eu (şi alţii ca mine) am ţinut banca să nu moară, ba să şi prospere, iar banca îi răsplăteşte pe rău-platnici. Altfel zis, ca să parafrazez, eu sunt şi cu banii daţi, şi cu banii luaţi! Adică, unii daţi cu mâna mea la ghişeu, iar ceilalţi luaţi cu anasâna de guvern din buget, deci din alţi bani ai mai, şi oferiţi pe tavă putorilor restanţieri.

Înţeleg totuşi că suntem în an electoral. De aceea, simt nevoia să fac o mărturisire. După o pauză de 12 ani în care n-am votat, zicându-mi mereu că n-am ce, toţi fiind o apă şi-un pământ, în 2012, exasperat de modul de a face politică de pirat al marinarului grobian Traian Băsescu, am mers la urne şi am votat USL, altfel eu nefiind uselist neam. Întrebare: Am avut eu dreptate cu şapte-opt-zece ani în urmă că toată clasa politică e o apă şi-un pământ, adică o mocirlă puturoasă? Ba bine că nu! În concluzie, 2012 a fost ultimul an electoral pentru mine. Greva votării mă va ţine până la sfârşitul vieţii. Este singura modalitate disperată de a protesta împotriva unei clase politice bezmetice, corupte şi căcăcioase care nici n-ar mai trebui judecată, ci mutată in corpore la Jilava şi la Bălăceanca.

2 comentarii:

udigma spunea...

Cred, că trebuie să impunem votul negativ.

Augustin spunea...

Păi, tot negativ am votat din '96. Nu mai trebuie votat deloc.