joi, 2 ianuarie 2014

Un teoretician şi un practician al sinuciderii

Poate că cel mai "frumos" despre sinucidere a scris Cioran, care n-avea nicio intenţie să-şi ia zilele.

Citesc un eseu al filosofului Vasile Tonoiu despre Pierre Drieu la Rochelle, spirit superior ca şi Cioran, dar care se implicase politic în cel de-Al Doilea Război Mondial, în sensul că fusese colaboraţionist şi se aştepta spre sfârşitul conflictului să fie închis şi condamnat. Alege sinuciderea, după ce o teoretizează în propriul jurnal ani de zile. Are trei tentative, abia a treia oară reuşind s-o ducă la ...bun sfârşit, la 15 martie 1945. Notează după una din tentative: "Niciodată nu voi regăsi acea minunată stare în care mă aflam în ultimele luni înainte de sinucidere. Eu, atât de puţin versat în mistică, găsisem o metodă destul de bună de asceză brutală".

Scriitor şi personaj dostoievskian în acelaşi timp, Drieu la Rochelle scrie: "Sinuciderea este unul din procedeele interzise, nu este singurul, este ultimul şi, poate, cel mai important dintre acelea pe care omul le-a inventat şi le-a încercat pentru a perfora încă din timpul vieţii sale, altfel decât cu gândul, altfel decât în imaginaţie, zidul închisorii sale". I se oferă posibilitatea emigrării în Spania ori în Elveţia, dar refuză. Socoteşte că a ales, politic vorbind, şi că a eşuat, devenind trădător şi preferă să plătească cu propria-i viaţă pe care şi-o ia singur, decât să fie umilit de poliţişti, judecători, patrioţi de serviciu etc.

Aş mai face observaţia că, deşi nu accept ideea de sinucidere, teoretizată sau nu de Dostoievski, de Cioran, de La Rochelle, ultimul a dat dovadă de demnitate sinucigându-se după o colaborare scurtă cu Germania. Cei care au colaborat cinci decenii cu bolşevismul - la fel de nociv ca şi nazismul - nici nu le trece prin cap să facă un asemenea gest. Aceştia au devenit democraţi nemâncători de usturoi, deci nemirosind...

4 comentarii:

Anonim spunea...

Domne scriitor, fugi d-acilea, că-i dai idei lui Bombo

Augustin spunea...

Staţi liniştit, a trecut de faza asta! Păi, să ai atâţia bani şi să pleci aşa, fără să-i cheltuieşti?!

Anonim spunea...

Pai, ia Jurnalul lui Drieu, Augustin. A aparut la Corint, acum cativa ani

Augustin spunea...

Nu ştiam, deşi am publicat din el în Calende, înainte de a apărea.