Astăzi comemorăm 30 de ani de la moartea lui Nichita Stănescu. Toată dimineaţa am căutat prin documentele mele o evocare pe care-am scris-o cu ani în urmă şi n-am găsit-o. Dar,
am dormit o oră după-amiază şi cum, în România, dacă aţipeşti puţin, ceva iremediabil se întâmplă, aflu că în locul onorabilului (totuşi) domn Daniel Barbu, lovit la creier de HIV, la Cultură a fost propus Gigel cel ştirb. Te doare capul! Gigel declara agramat încă înainte de instalare că e mândru nevoie mare de numele care (sic!) i l-a dat tatăl lui, probabil Gigel senior. Sigur că numele nu contează şi nu-i tocmai fair-play să te legi de el. Totuşi, Gigel e Gigel, iar când Gigel şi-l mai şi confirmă... Las' că eu am crezut totdeauna că la Ministerul Culturii se instalează în frunte totuşi oameni de cultură, cum au şi fost: Andrei Pleşu, Marin Sorescu, Răzvan Teodorescu, Ion Caramitru... Dar, Gigel!... Hm! Bun, sunt de acord şi cu Gigel, dar ăsta e doar un popă ştirb, care zice că nu trebuie să fi luat două Premii Nobel pentru a conduce Ministerul Culturii. Sigur, două nu ia nimeni (prostule de Gigel, mă fac că n-am priceput ironia ta de căcat!), nici măcar unul, dar nici să fie prost grămadă nu e musai! Aflu acum că olteanul de la Slatina a avut în Parlament o iniţiativă legislativă prin care să se legifereze că plagiatul fără voie nu e plagiat! Cum direcţiile judeţene de cultură au trecut sub egida consiliilor judeţene, Gigel nici nu mai are ce conduce, şi totuşi Gigel la Cultură este o glumă sinistră...
5 comentarii:
Să avem iertare, Excelenţă! De unde şi până unde asemenea aşteptări la DVS? Venind noi din chaosul 89, adâncit ca de o bombă atomică prin crima stalinistă, de la ce, cine , când, cum, etc, etc, am putea trage oareşice speranţe ? Aşa că, Gigel, oricât ar fi de gigel, pică bine, în noua ordine a firescului, împestriţând pe alde văcărei, văcaru, plăcintă, ptiu, că nici nu vreau să mi-i mai aduc aminte...
În general, aveţi dreptate. Dar, parcă nu-mi trece enervarea. Cum dracu' ajunge Gigel Ştirbu la Cultură?! Cine este el? Ce-a scris, ce-a publicat? Cum să conducă el teatrele din Bucureşti şi din ţară? Ştie cumva cine este Lucian Pintilie? Dar, dacă merge la el Nicolae Manolescu - liberal de-al lui! - să-i dea bună ziua, îl primeşte sau zice că n-a auzit de el?! În halul ăsta a ajuns PNL-ul, să pună un popă ştirb la cultură? Domnule, zău că mă enervez şi ies în strada mea pustie şi întunecată la ora asta şi încep să strig ca nebunul: Jos PNL! Deşi eu sunt prin structură liberal. Păi, mergem chiar înapoi aşa, mai rău ca racul? Mergem ca dracul!
Am mai uitat una. Dar, chiar un preot, cum să se numească Gigel Sorinel?! În ce ţară ortodoxă trăim? Credeam - prost ce sunt - că un preot ortodox trebuie să aibă un nume de sfânt... Sfântul Gigel! Doamne păzeşte!
Hopa, c-am dibuit pocinogu: domeniul cu pricina nu fusese sfinţit, după datina străbună. Şi-atunci, Gigel, cu busuiocul cădelniţând apa în cele patru zări are să deschidă drumul măcar unuia dintre cei doi Nobeli de care amintea. După care toată lumea o să cânte : Gigele, Gigele, proşti am fost că n-am ştiut, unde-i cultul priceput...Doamne miluieşte...
Da, cultul nu penticostal, cultul Gigel de la cultură. Măcar să...ne râdem!... Dacă nu ne-o ieşi râsul pe nas...
Trimiteți un comentariu