joi, 10 octombrie 2013

Un mare scriitor, Ivan Bunin

Într-o zi de 10 octombrie (1870) s-a născut un mare scriitor rus: Ivan Alexeievici Bunin. Este scriitorul meu de suflet. Prin 1975, atâta m-a bătut la cap Nichita Danilov să-l citesc, că până la urmă am făcut-o şi de atunci îl recitesc aproape zilnic. Are nişte povestiri şi nuvele geniale. Nu şi-a terminat nici măcar studiile gimnaziale, dar era considerat încă prin 1910 unul dintre cei mai mari stilişti ruşi. După revoluţia bolşevică, vizat de NKVD ca "duşman al poporului", a emigrat în Franţa, trăind într-un sat din mică agricultură. În 1933, tot în octombrie, ca astăzi, poştaşul l-a găsit strângând recolta din grădină, poştaşul care-i aducea telegrama de la Academia Suedeză prin care era înştiinţat că e laureat Nobel. A murit în anul în care m-am născut eu. E scriitorul meu de suflet.

10 comentarii:

Tudor Cicu spunea...

De la Ivan Turbincă - citire
Toţi Ivanii-s pe cai mari.
Călare şi pe psaltire,
Şi pe soarta de acari...
Că Destinul nu li-i mire
Iar mireasă, doar gropari.
- Veşnică lor pomenire!

Unknown spunea...

Sunt uluit că în România mai există admiratori ai lui Bunin!!! Prozele lui realiste, în spiritul prietenilor lui, Tolstoi, Cehov și Maxim Gorki au o aură simbolică: simt, prevăd, prăbușirea unui sistem și în fuga într-un exil exterior și interior, a cărat cu el tragedia Rusiei lui atât de dragi! Iernile 1912-13 petrecute cu Gorki pe Capri i-au accentuat Deprimarea și lipsa de speranță pt. sistemul țarist. Artiștii simt mult mai intens și mai precoce, ca un seismograf, putreziciunea unui sistem politic! Nu este nici un apropo. Sau totuși_

Unknown spunea...

Din păcate comentariile, de câteva luni, sunt blocate: dați PIN, dați Nr. de Telefon, acum puteți scrie, după ce am scris câteva fraze, textul dispare... Trist

Şerban Tomşa spunea...

Mă bucur, Maestre DAD, că scriitorul tău de suflet este născut în aceeaşi lună şi în aceeaşi zi cu mine. Se zice că nimic nu este întâmplător...

Ion Lazu spunea...

I.A. Bunin, ce mare scriitor. Niciodată nu s-a vorbit îndeajuns la noi despre excelenţa operei sale. Nici astăzi nu-mi dau seama de ce ni l-au tradus atât de târziu, dacă nu cumva din motive politice, căci era un rus neînregimentat, apoi emigrat, ba şi nobeliat. (Dar nu este şi cazul unui Berdiaev, al altor mari ruşi?) Bolşevicilor le-au stat în gât astfel de sfidări din partea Apusului (iar de sfidările din partea Talentului nici nu mai vorbim). În mintea mea, Bunin e foarte sus, cât se poate de aproape de A.P. Cehov, scriitorul meu preferat. Mă bucur mult că DAD îl preţuieşte la maxim şi citeşte aproape zilnic din textele sale. Îmi spun că şi cu scriitorii mari e precum cu metalele preţioase - ele există undeva, în adânc şi cândva, oricât de târziu, le vine rândul, cineva le scoate la lumină. Apoi altcineva repetă gestul. Nu se întâmplă prea des..., e şi aici chestuine de har. Pentru că există şi în Natură o ierarhizare a valorilor. Când oare vom înţelege că şi cu talentul lucrurile stau cam la fel - şi că e zădărnicie râvna scribului de a se căţăra în vârful trebii?
Ion Lazu

Augustin spunea...

Domnule Dimovici, cred că acum e în regulă, comentariile dvs., iată, sunt citite de mine şi postate. Nu mă pricep neam la tehnica asta informatică, deci nu pot şti ce se întâmplă când se întâmplă...

Augustin spunea...

Dragă Şerban, să-mi fie ruşine! Îţi doresc la mulţi ani cu sănătate şi o toamnă frumoasă! Am fost două zile la Craiova, la un simpozion Ion D. Sârbu. Am venit acum o oră.

Augustin spunea...

Iubite domnule Lazu, mă bucur că suntem ...vecini de palier. Scriitorul dvs. preferat Cehov este socotit de mine un mare scriitor, pe care-l tot recitesc; iar scriitorul meu de suflet, Bunin, este socotit de dvs. un scriitor mare...
Aş vrea să vă spun un lucru superfluu: scriitorii contemporani care suntem nu contăm doar prin ce scriem, dar şi prin ceea ce citim, prin autorii pe care-i perpetuăm ca memorie...

Şerban Tomşa spunea...

Îţi mulţumesc, Maestre DAD ! Îţi întorc cu drag urările !

Unknown spunea...

Dragă Domnule Augustin, m-a iritat, nu pt. prima oară, și nu numai la Dvoastră, zăpăceala cu conturile și cu identitatea....Îmi pare rău! Credeam că textul meu s-a pierdut iar în neant... Scuze!