joi, 8 august 2013

Plagiat vs. documentare în arhive

Profesorul universitar Radu Eugen Golban, care predă cursuri de economie mondială şi politici UE la Universitatea de Vest din Timişoara, a fost concediat la presiunea consulului Germaniei, dl. Klaus Christian Olasz. De ce a fost pus pe liber distinsul porofesor? Păi, oficial, pentru că "aduce atingeri Germaniei". Ceea ce, trebuie să recunoaştem, e impardonabil, ştiut faptul că Germania e o mimoză după chipul şi asemănarea doamnei Angela (se citeşte Anghela, cu accentul pe prima silabă)!

Cică, în timp ce distinsul profesor se documenta pentru doctorat, a făcut descoperirea, deloc de neglijat, că Germania are o datorie istorică faţă de România de 1.126 de miliarde de mărci germane în 1944, suma actualizată reprezentând circa 100 miliarde de euro, bani care, vorbind între noi, prisosesc României, n-are ce naiba face cu ei...

Concluzia? Dl. prof. univ. dr. Golban e de pe altă lume, zău aşa! Păi, cine-l pune să meargă la bibliotecă şi în arhive pentru a se documenta pentru teza de doctorat? Iată ce pericole te pasc trecând pragul bibliotecilor şi arhivelor. Pe la noi, nu aşa se procedează. Uite la Ponta. A copiat o lucrare, a devenit doctor, dar şi prim-ministru. Şi nici nu fac presiuni nemţii să fie demis. Ba, se pare că, în schimbul iertării doamnei Angela de rătăcirea din iulie 2012, premierul nostru doctor a şi asigurat-o pe doamna Angela (se citeşte Anghela!) că e o calomnie, Germania nu are nici o datorie (istorică sau nu) faţă de România!

5 comentarii:

Anonim spunea...

Unul dintre cei mai tenace negociatori ai României cu cel de-al Treilea Reich, Mircea Vulcănescu, a reușit, între 1941 și 1944, să obțină pentru Banca Națională a României 8 vagoane de aur (confiscate de URSS imediat după 23 august 1944) și înzestrarea cu echipament militar german nou Armata a 4-a, etc. (Vezi M. Vulcănescu, "Ultimul Cuvânt",Humanitas, 1992, pp.15-16 și passim, în special de la p.68).

Augustin spunea...

Ei da, fiind un "echilibru" în toate, existând o lege a compensaţiei, acum nu mai avem negociatori tenace. Poate doar câte o judecătoare de la instanţele superioare să negocieze câte un milion de euro pentru trântirea vreunui proces... De la politicieni români pentru România, slabă nădejde...

ioan vistea spunea...

Datoria e ceva mai mica, ia, acolo, un fleac de 20mldE, adica cat valoarea imprumutului din primul acord cu FMI! Cum nici dupa patru ani nu stim sa se fi facut cu banii aia altceva decat ca o canalie s-a reales p'sedinte, era firesc sa nu fortam nota. Gestul e profilactic - grija gestionarii lor ne-ar fi dereglat metabolismul!In plus, s-a demonstrat ceea ce era de demonstrat: profesorul e un G(hi)olban ratacit prin colbul si "scheletii" istoriei care a vrut sa deraieze "locomotiva" si sa-i ciufuleasca utecistei bretonul si cariera. Apropo de M. Vulcanescu, secretar de stat in MF pe timpul razboiului, cand 4 lei faceau 1 dolar,in politica romaneasca de azi, din pacate, nu traim decat vremea OAMENILOR DE PAIE care, in slugarnicia lor si-n constiinta micimii de sine, nu vor sa se joace cu "focul" nici pentru nobila cauza a interesului national.

Anonim spunea...

De ni s-ar da-napoi tot ce ni s-a luat "în păstrare"... De ni s-ar restitui, chiar fără dobîndă, tot ce li s-a împrumutat unora... De ni s-ar plăti daunele de război (dar numai marii măciucari au avut grijă să primească mai mult chiar decît meritau)... De ni s-ar plăti munca la negru şi investiţiile în cîmpurile petroliere ale stăpînilor afro-orientali...
Şi dacă toate averile astea nu ar intra iute-n burţile, pardon: conturile, noilor kcapitalişti, Alta ar fi starea Ţării...
Aşa, suntem tot la cheremul slugilor ălora, ce se dau invincibili...
Dar, se va găsi o armadă şi mai parşivă decît ei. Ce ziceţi de aia, din bancul cu chinezii. Doar că-n loc de prizonieri de război, ei ne-au invadat deja cu kităismele.

În rest, de cînd lumea, Hoţul cel tare-l striveşte pe păgubaşul mic.
Eu am luptat 8 ani pentru rambursarea a 200 (două sute!) dolari prăpădiţi, prin justiţia loccă. Cîţi ani i-ar trebui Statului să recupereze prejudiciile de la toţi ţeparii?

Augustin spunea...

O mie de ani i-ar trebui, pentru că guvernanţii noştri nici nu cer, nici nu pretind reparaţii materiale, necum morale. Or, cui nu cere, nici Dumnezeu nu-i dă, cu atât mai puţin marile puteri...