Frumoasa şi perpetuarea speciei

În drumul meu spre Colocviile "Reflex" de la Băile Herculane ale lui Octavian Doclin, fac o escală în Orşova poetului Nicolae Jinga. Ne plimbăm pe faleza golfului unde se varsă Cerna în Dunăre, apoi prin micul său cartier. Intrăm într-un mic magazin alimentar de unde poetul cumpără trei cârnăciori şi-mi zice: "Hai să-ţi prezint pe cineva!" E o căţeluşă cu un picior rupt. Îi oferă mezelul şi-i zice: "Unde sunt copiii tăi? Du-ne la ei!" Şi Frumoasa o ia înainte şi noi o urmăm. Într-un colţ al blocului, sub un fel de copertină de un metru pătrat are trei pui: unul alb, unul maroniu şi unul negru cu pete albe. Nişte durdulii.

Poetul şi prietenul Jinga îmi povesteşte aventura venirii pe lume a celor trei căţeluşi. Fătase Frumoasa doi dintre pui şi se chinuia să-l fete şi pe cel de-al treilea. Atunci au venit gunoierii să ia tomberonul de lângă magazin. Au aruncat deasupra şi pe cei doi căţeluşi încă uzi. Au luat tomberonul şi l-au scos în stradă să-l debarce în maşină. Dar căţeluşa, cu placenta după ea, a mers după tomberon, iar când gunoierii l-au părăsit pentru câteva minute, Frumoasa a reuşit să dea capacul deoparte, şi-a luat căţeii în gură şi i-a dus la locul lor, apoi l-a fătat şi pe cel de-al treilea. Perpetuarea speciei, extremă urgenţă!