luni, 17 decembrie 2012

Jurnal financiar

Ca să fiu liniştit de Crăciun, am plătit astăzi, cu o zi înainte de scadenţă, cea de-a 76-a rată la bancă. Am luat 23 000 de lei pentru un Logan, am plătit în şase ani 36 000, şi mai am de plătit încă patru ani 12 000. Am donat şi astăzi 400 de lei, cu mari regrete că doar atât. Ce să fure oamenii de afaceri în cârdăşie cu ploiticienii şi directorii de bănci din 400 de lei ai mei?! Ei, dar de la mine puţin, de la trei-patru milioane de fraieri ca mine tot se strânge ceva pentru zilele negre ale bancherilor şi politicienilor şi ale fiilor şi nepoţilor lor până la adânci bătrâneţe. Ce ţară veselă! Republica lui Caragiale!

8 comentarii:

Tudor Cicu spunea...

Ca şi republica lui Ion Barbu: ale cărei rădăcini, le-ai simţit d-le scriitor, tu... eu... el... Şi, se tot speră că vor mai fi!

Păunul
(parodie după Ion Barbu)
de Tudor Cicu

Se ploconea, ca la o nuntă cu manele,
Ţigănci în fuste aurii şi lanţuri de tot felul...
Albastru-i pâlpâia în sânge... nu ştia mişelul
Că în cătuşe s-or schimba, ha-lea mărgele!

Pe buturugă... ditamai claponul
Ras până-n creştet şi cu-n ochi „dementum”
Se răsuci odată, cât să-şi ţină tronul
De-a rupt... şi gâtul unui referendum.

Acuma, vă-ntrebaţi, citând poetul
Că „pasărea”-i, fusese cuib tihnit...
Dar buturuga mică, cu încetul
Tăie elanul unui sex grăbit!

Augustin spunea...

Hm! E o parodie într-adevăr în stilul ermetic al lui Ion Barbu. Când voi publica o sută unu texte din cele peste o mie din acest blog, voi pune o addenda cu parodiile lui TC. Mulţumesc!

Petruţ Pârvescu spunea...

Frumoasa parodia acestor timpuri!

Tudor Cicu spunea...

Sunt onorat. Mai ales, când doi spun acelaşi lucru, neapărat să te apuci de parodii. Dacă se pot numi parodii! Că sunt doar primele încercări ale mele. Vinovat e proprietarul blogului, că m-a incitat la astfel de "nisnoave"! Să vă mai "cânt" una, drept premiu pentru aşa laude:


Intimă...
(parodie după Cincinat Pavelescu)

Îţi mai aduci aminte doamnă
Sub un balcon, gustam o „coarnă”
Că plopii se înfiorau
Când languroase mâini pictau
Ca nişte fluturi chinuiţi
Văpaia-ncinsă dintr-o toamnă
Cu ofuri lungi şi au... şi au!...

Mi-aduci aminte iar de seara
Când te-alergam pe sub boschet...
Şi, bodygarzii, toată seara
Porţionau, ca-n diabet
Doar un tremol, ciupind chitara.

Ah! Luna cum se argintase
Şi ne ţinea de şase-şase.
Încât, de-o lebădă trecea,
Spuneam: „- Nu trece vremea mea!”

Şi-atunci, doar inimă şi vise
Partida noastră văruise
Călcând nisipu-n fel şi chip,
Atenţi, când pipăiai sub şlip...
Sub o gondolă, ce gondolă!
Din blondă te făcea creolă...
Azi, lumea-ntreagă ne condamnă,
Îţi mai aduci aminte, doamnă?

Augustin spunea...

Excelent! Da' nu e vorba de cei la care ma gândesc eu, nu?!

Doina Neumaier spunea...

VA DORESC SARBATORI FERICITE
SI MULTA SANATATE LA INTREAGA
FAMILIE!

Doina Neumaier-Germania

Augustin spunea...

Sarbători fericite şi ţie şi un an nou bun

Petruţ Pârvescu spunea...

Rezon!