Aflatul în treabă nu e un lucru de nimic, cum sunteţi tentaţi să credeţi. Dimpotrivă, e o chestie foarte lucrativă, mai ales când se face pe bani de la buget. Că, ce drac de profit e ăla care nu provine de la bugetul local?! Cel mai bun exemplu este aşa numita acţiune borduriada, desfăşurată cu voioşie şi nonstop în toate oraşele ţării. E simplu! Se scot bordurile de pe bulevarde şi se înlocuiesc cu altele noi. Cele vechi se duc pe străzi colaterale, după ce de acolo se scot cele "bătrâne" care, la rândul lor, merg spre periferie. Şi tot aşa. Oamenii au de lucru, primarii îşi răsplătesc clientela politică, iar aceasta e şi ea fericită şi din profitul gras bagă o parte în campania electorală, iar la câteva luni după noile alegeri acţiunea reîncepe cu mai mult spor, cu mai multă voioşie. E vorba de un cerc mai mult sau mai puţin vicios. Un fel de circuitul nimicului în societate. Că aşa construim capitalismul, mama lui!
Ca să fie mai limpede ce vreau să spun, îmi amintesc de ceva similar din anii 80, ai construcţiei socialismului multilateral dezvoltat. În fiecare seară de vară, o familie de ţigani îşi trăgea căruţa goală lângă gardul fabricii de apă minerală de la Biborţeni. Lăsa caii să pască pe câmp toată noaptea, iar bulibaşa, piranda şi puradeii treceau gardul fabricii şi şi scoteau sticle goale din depozit cu care ticseau căruţa. După un somn de câteva ore, la răsăritul soarelui, familia de bruneţi înhăma caii, urnea căruţa vreo douăzeci de metri şi-o proptea în poarta fabricii unde - ca nişte negustori cinstiţi - vindeau două-trei sute de sticle fabricii de apă minerală.
Acum apa minerală sau plată se îmbuteliază în peturi, aşa că e mai rentabil să (de)montezi borduri. Vorba constructorului: "Cât oraşul borduri are/În picamer nu mă doare!"
Un comentariu:
Este bine sa consemnati si sa ramana pentru posteritate exemple concrete ale mecanismului economico-financiar din Romania sec. XXI : borduriada , actiunile lucrative ale primarilor, etc ..
Recomand ca fiind necesar pentru o informare completa, sa faceti referire si la radacinile stravechi ale acestor mecanisme ; nu numai cele materiale dar si laturile umane , sex , etc.
In acelasi timp va rog proiectati mitul sacrificiului in filosofia economico-financiara a zilelor noastre !
Faceti referire si la sacrificiul preotilor contemporani noua, la frustrarea lor pentru smerenie, sexul si ispitele ucigase ale economiei de piata, etc.
dovezi stravechi ale acestei filosofii gasim astfel in Balada Miorita chiar aci la noi in Curtea de Arges cand Mesterul Manole darama noaptea ce construia ziua ca sa creasca bugetul lucrarilor , sporind astfel profitul sau.
... manole nu a zidit-o pe ana . S-a împuşcat în aripi şi n-a mai putut respira / a sărit în gol nu după viaţă ci după iubire. era pe turlă, sus/ om de succes dar nu-i folosea la nimic pentru că e dat să realizezi că turla e a celuilalt...etc.
Oricât de jos ar cobori făptura, Dumnezeu merge cu el. S-a dus şi în iad să- l ia de acolo/ şi i-a dat libertatea. manole a fost liber să aleagă, nu l-a aruncat nimeni de pe schelă /
dacă s-ar fi smerit, ar fi trăit bine?
Trimiteți un comentariu